EXCLUSIV Vicepremierul Ucrainei, Olha Stefanishyna: Există un anumit sprijin militar furnizat de România / Suntem recunoscători că România sprijină candidatura Ucrainei / Narațiunea pro-rusă a fost decisivă în alegerile din Ungaria

Olha Stefanishyna, vicepremier pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică în Guvernul de la Kiev, a declarat într-un interviu pentru G4Media că Ucraina contează pe sprijinul României la Consiliul European unde e așteptată o decizie privind acordarea statutului de candidată la aderare. Oficialul ucrainean a mai spus că România a furnizat Ucrainei ”un anumit sprijin militar”, dar a adăugat că nu poate da detalii despre natura acestuia.

• Interviul complet cu Olha Stefanishyna, vicepremier pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică:

Rep: În primul rând, cât timp credeți că va mai dura războiul? Care este evaluarea dvs.?
Olha Stefanishyna: Este un război în desfășurare, a început pe tot teritoriul Ucrainei la 24 februarie. Este un război la scară largă și, din păcate, ia viețile a zeci de mii de ucraineni. Vedem că Rusia nu a reușit să respecte niciuna din declarațiile cu privire la scopurile acestui angajament militar, începând de la preluarea controlului asupra Kievului pentru a obține controlul asupra marilor orașe, apoi ajungând la granițele regiunilor Donețk și Lugansk. Deci, practic, acum, singura opțiune posibilă rămasă pentru Federația Rusă este să continue un război de epuizare, un război de durată care le va permite să-și mobilizeze rezervele și să ne epuizeze pe noi, să epuizeze restul lumii cu criza alimentară și să epuizeze voința politică a liderilor.

Bineînțeles că acest lucru nu face parte din planul nostru. Noi luptăm pentru recâștigarea teritoriilor noastre și pentru încheierea războiului.

Rep: Unii reprezentanți ai guvernului au declarat că speră ca războiul să se termine în acest an. Vă așteptați la același lucru?
Olha Stefanishyna: Acestea sunt estimările serviciilor noastre de informații militare și ale forțelor noastre militare, bazate pe date și pe livrările preconizate ale sprijinului militar din partea partenerilor noștri. În puțin mai puțin de 10 zile vom avea următoarea reuniune de coordonare în formatul Rammstein. Și dacă vom avea o livrare continuă, la timp și coordonată a sprijinului militar necesar, ar fi posibil să obținem controlul militar asupra zonei, în corelare cu măsurile de restricție aplicate și după cel de-al șaselea pachet.

Așadar, avem încredere în forțele noastre, în serviciile noastre de informații, foarte coordonate cu țările democratice. Există estimări, dar nu trebuie să subestimăm instrumentele războiului hibrid rusesc, propaganda politică și instrumentele cibernetice. Ei au încă rezervele interne pe care le vor putea continua să funcționeze.

Rep: Pentru că ați deschis discuția despre ajutorul militar primit de Ucraina, există un astfel de ajutor militar furnizat de România?
Olha Stefanishyna: Da, există un anumit sprijin militar furnizat de România, iar ministrul român al Apărării participă la formatul Rammstein și la formatul de coordonare. Așadar, pentru noi este foarte importantă continuitatea și calendarul livrărilor de armament. Sperăm că, odată cu decizia SUA de a oferi formatul ”land lease” pentru livrările de arme pentru Ucraina, acest lucru va facilita și livrările din partea altor țări, cum ar fi România, de exemplu.

Rep: Puteți să detaliați acest lucru? Ce fel de arme sau echipamente a livrat România?
Olha Stefanishyna: Nu sunt sigur că aceasta este o infomație pe care o pot face publică în totalitate, trebuie să verific și apoi să furnizez aceste informații mai târziu. Pentru că există o abordare individuală cu fiecare țară. Dar, în esență, am stabilit prioritățile pentru armele de care avem nevoie, inclusiv echipamente de artilerie de 155 mm, dar și tancuri și vehicule blindate, precum și artilerie de lungă distanță.

Rep: De asta aveți nevoie în general, nu doar din România?
Olha Stefanishyna: Da.

Rep: Cum apreciați ajutorul din partea României în ceea ce privește refugiații și coridoarele pentru mărfuri?
Olha Stefanishyna: Pentru noi, încă din primele zile ale războiului, țările vecine, dar mai ales România, Polonia și Slovacia au fost foarte deschise pentru a ne găzdui oamenii. Acest lucru a fost foarte important. Au fost găzduiți în aceste țări, cu multe provocări, iar autoritățile au fost foarte eficiente, lucrând 24 de ore din 24, 7 zile din 7, pentru a înființa centre logistice și pentru a distribui asistența în mod corespunzător.

Sprijinirea coridoarelor verzi pentru refugiați, dar și pentru bunurile noastre este foarte importantă. Țările UE sunt singurele unde ne putem exporta bunurile. Acest lucru demonstrează că facem deja parte din familia europeană. Și așa arată solidaritatea pentru noi.

Rep: Ucraina a depus cererea formală pentru ca UE să îi acorde statutul de țară candidată. O decizie este așteptată la Consiliul European din luna iunie. Care sunt așteptările dumneavoastră în ceea ce privește acordarea acestui statut?
Olha Stefanishyna: Această dezbatere publică foarte serioasă între liderii europeni arată seriozitatea problemei care va fi discutată până la sfârșitul lunii iunie, și anume decizia potențială de a acorda Ucrainei statutul de candidat. România este cu adevărat serioasă în privința acestei decizii, iar guvernul român înțelege momentul istoric în care trebuie luată această decizie; înțelege importanța strategică a acestui pas. Așadar, suntem recunoscători că sprijină candidatura Ucrainei și probabil și alte candidaturi, din partea Georgiei și, bineînțeles, există sprijinul pentru Moldova.

Sperăm că, având acest istoric foarte important și recent de integrare în UE, guvernul român va susține această decizie și va aduce multe explicații acelor țări sceptice care încă ezită.

Pentru noi, această decizie este importantă pentru a aprecia realizările anterioare obținute în ultimii 7 ani, un fundal semnificativ de reforme implementate. Noi tratăm această decizie ca pe una politică, pentru că majoritatea țărilor sceptice nu înțeleg cât de mult suntem deja integrați în UE. Dar țări precum România știu mai bine decât altele, pentru că avem granițe comune, multe schimburi comerciale, piețe comune și logistică comună.

Este foarte important ca în aceste zile România să poată deveni un avocat al realităților din Ucraina. Sprijinul public este de peste 65% în favoarea susținerii aspirațiilor Ucrainei.

Rep: Aveți certitudinea că guvernul român va susține Ucraina la următorul Consiliu European?
Olha Stefanishyna: Președintele nostru a fost în contact permanent cu președintele României, iar poziția României a fost deja anunțată public. Și suntem siguri că împreună cu alte țări est-europene, România va arăta leadership-ul necesar până la sfârșitul lunii iunie și astfel vom evita eroarea ca Ucraina să nu primească statutul de stat candidat.

Rep: Ce așteptări aveți din partea Ungariei în ce privește decizia așteptată la Consiliul European? Guvernul Ungariei nu a fost pe aceeași pagină cu România ori Polonia de la începutul războiului. Mai mult, chiar săptămâna trecută Budapesta l-a susținut împotriva sancțiunilor UE pe patriarhul rus Kiril.

Olha Stefanishyna: Ne așteptăm la reflecții mai active din partea instituțiilor europene și a altor capitale europene. Recenta declarație despre președintele ucrainean a fost extrem de dăunătoare pentru relațiile bilaterale în general. Acestea ar trebui să deschidă ochii liderilor UE și instituțiilor europene în ceea ce privește măsurile luate în privința Ungariei sub rezerva respectării criteriilor de aderare la UE.

Și cred că acesta este un semnal foarte periculos și evoluțiile recente din Ungaria arată într-adevăr că există un angajament uriaș față de influența rusă. Și acesta a fost sprijinul rusesc, iar narațiunea pro-rusă a fost cu adevărat decisivă în ceea ce privește recentele alegeri din Ungaria. Așadar, acesta este un semnal foarte periculos și, așa cum vedem acum în războiul din Ucraina foamea și apetitul Federației Ruse, nu ar trebui să permitem apariția unei dictaturi în regiunea noastră.

Măsurile ar trebui să fie luate la nivelul Comisiei Europene, iar liderii ar trebui să condamne astfel de acțiuni.

Rep: Am auzit declarațiile președintelui francez și ale cancelarului austriac cu privire la o integrare europeană în două etape a Ucrainei. Care e poziția dvs. despre această opțiune?
Olha Stefanishyna: Cu ceva mai mult de o săptămână în urmă am fost la Paris și am discutat cu miniștri și consilieri prezidențiali. Am avut o declarație publică potrivit căreia aceste propuneri nu subminează procesul formal de aderare. Acest lucru este important pentru noi: că trecem printr-un proces formal și nu suntem prinși în jocul promisiunilor. Iar după obținerea statutului de candidat la UE, suntem pregătiți să discutăm diferite formate, deoarece înțelegem complexitatea problemelor legate de extinderea UE. Suntem pregătiți să participăm la discuțiile care au loc în paralel cu procesul de aderare la UE.

Așadar, pot confirma că nu este încă o propunere cu o formă completă, ci mai degrabă o propunere de perspectivă. Dar am fost clari în mesajul nostru că nu luăm în considerare niciun fel de plan B. Suntem o națiune foarte experimentată în ceea ce privește promisiunile pe care cineva nu le-a îndeplinit – iar la București, în 2008 (summitul NATO de la București – n.red.), a fost o astfel de promisiune. Așadar, am fost clari, iar miniștrii francezi au fost clari că nu intenționează să submineze așteptările pe care le avem prin această inițiativă.

Rep: Este posibil ca la Consiliul European să vedem decizii diferite pentru Ucraina, Moldova și Georgia, cele trei țări care au depus cereri formale pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE?
Olha Stefanishyna: Din nou, există o mare complexitate în chestiunile legate de extindere. Credem că ar trebui să ne supunem unei abordări individuale, deoarece sunt trei țări diferite, cu situații diferite și cu niveluri diferite de transformări și de pregătire pentru aderarea la UE. Așadar, este sarcina Comisiei Europene să identifice ce viteză și ce cale ar trebui să fie aplicată fiecărei țări. Deși Ucraina a fost încă din prima zi una dintre sursele de inspirație pentru formatul Trio de asociere. Și, de asemenea, avem acorduri de asociere diferite. Vom vedea cum va decurge procesul.

Rep: Legat de cooperarea cu România pentru exportul produselor ucrainene. Am văzut că există unele blocaje pentru transportatorii ucraineni în portul Constanța, dar și în vămile rutiere. Ați discutat această problemă cu guvernul român?
Olha Stefanishyna: Da, avem discuții permanente. Dar avem multe probleme pe zona noastră, în special în ceea ce privește transportul pe mare sau pe Dunăre. Dar România a fost un partener foarte inovator pentru noi, deoarece Dunărea este supraîncărcată cu mărfuri și avem o coordonare 24 de ore din 24, 7 zile din 7. România are foarte multă experiență în transportul pe Dunăre și avem o coordonare foarte bună. Învățăm prin practică. Iar practica de mai bine de trei luni arată că, ori de câte ori există o problemă, există soluții și un angajament deplin pentru a o identifica.

Rep: Reconstruirea Ucrainei după război este o temă despre care a vorbit și președintele Zelensky. Ce rol vedeți în acest proces pentru o țară ca România?
Olha Stefanishyna: România a sprijinit deja inițiativa Comisiei Europene și s-a angajat deja să reconstruiască Ucraina. De asemenea, când discutăm în diferite capitale pentru asumarea patronajul politic asupra reconstrucției unor regiuni specifice din Ucraina afectate de război, sperăm că acest leadership va fi demonstrat și de România.

Carte de vizită Olha Stefanishyna. Este vicepremier pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică în Guvernul Ucrainei din iunie 2020. Are 13 ani de experiență în domeniul dreptului european și internațional. A lucrat în Ministerul Justiției, a fost director general al Biroului guvernamental pentru Integrare Europeană și Euro-Atlantică. Are un master în drept internațional și o diplomă în economie. A studiat la Academia Diplomatică din Viena și la Școala Estoniană de Diplomație.