Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Miercuri, 20 august, ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev îi va comemora la Iași pe soldații ruși care au eliberat acest oraș și alte părți ale țării de naziști, moment care a avut loc pe 23 august 1944, Zi Națională a României până în 1989. Participarea lui Lipaev a fost confirmată de Vasile Iftime, ”pro-rus asumat” după cum a declarat pentru G4Media.ro și organizator al evenimentului prin intermediul Forumului pentru Dezvoltare Durabilă Europeană. Este al treilea an consecutiv în care un ambasador al Rusiei vine la Iași în acest scop, Lipaev fiind prezent și anul trecut (foto deschidere).
”Apelul la trecut este unul dintre instrumentele preferate ale Rusiei în războiul ei informațional cu Vestul, implicit cu România”, a declarat pe marginea acestei vizite istoricul ieșean Dorin Dobrincu. Recent, Trustul Media al Armatei Române a publicat un articol virulent la adresa lui Lipaev acuzându-l de ”minciuni” care ”vin în continuarea narațiunilor false diseminate de Kremlin”. Ambasada Rusiei în România nu a răspuns întrebărilor G4Media.ro legate de evenimentul de miercuri.
Comemorarea se va desfășura la Cimitirul Eternitatea și, conform lui Vasile Iftime, va consta dintr-o slujbă ținută de preotul bisericii din cimitir, depunerea de coroane, discursuri, în principal al ambasadorului Lipaev, și momente artistice. Pe lista participanților se mai află, conform unor surse G4Media.ro din administrația locală, Petru Ignatencu, președintele unei formațiuni intitulată Noul Partid Comunist Român. Nostalgic al regimului dictatorial din România, Ignatencu a participat, alături de Lipaev, și anul trecut la evenimentul similar ținut la Iași. În 2023, din partea Ambasadei Rusiei în România a venit la Cimitirul Eternitatea ambasadorul Valery Kuzmin, schimbat cu Lipaev în aprilie 2024.
Anul trecut, pe 23 august, acesta din urmă a anunțat că venirea la Iași avea loc „pentru a depune o coroană la mormântul eroilor care au eliberat Iașul și România de naziști”, fapt contestat de istoricul ieșean Claudiu Topor care a declarat că ”Din punctul meu de vedere, este un act de propagandă tipic rusească, s-au mai făcut asemenea gesturi politice și în anii anteriori, când URSS avea influență mai puternică în părțile unde trăim noi. Este o provocare, pentru că noi ar trebui să răspundem cu ceea ce știm că reprezintă adevărul istoric. Ei nu au eliberat pe nimeni, nu sunt eliberatorii noștri. Este doar propaganda sovietică pe care se pare că regimul lui Putin și-a însușit-o și o continuă și în prezent.”
Referitor la comemorarea din acest an, un alt istoric din Iași, profesorul universitar Dorin Dobrincu a afirmat că ”Multe națiuni, fie din Vest, fie din Est, organizează comemorări ele evenimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial. În ultimele două decenii, în cazul Federației Ruse, se observă o intensificare a acestor acțiuni, pe teritoriul multor state unde există cimitire sau monumente ale soldaților sovietici morți în operațiuni militare. Inclusiv în România, Rusia și-a exprimat preocuparea în acest sens, fie prin canale diplomatice, fie prin intermediul rețelelor sociale.
În cazul particular al Iașului, orașul în care locuiesc, rușii s-au interesat de soarta monumentului ridicat în onoarea soldatului sovietic în 1947, care se afla în zona Parcului Expoziției, pe Bulevardul Copou (azi Carol I), și care a fost dezafectat în 1991. Probabil s-a încercat atragerea atenției asupra faptului că românii, în particular ieșenii, nu doar că nu onorează memoria celor care s-au sacrificat pentru a-i «elibera» în 1944, ci și că ar fi comis un act de profanare a memoriei acestora.”
Legat de posibila intervenție mediatică a autorităților române față de aceste manifestări, profesorul Dobrincu a transmis că ”Apelul la trecut este unul dintre instrumentele preferate ale Rusiei în războiul ei informațional cu Vestul, implicit cu România. Autoritățile române nu cred că vor împiedica – nici nu ar fi de dorit în contextul geopolitic actual – obișnuitele vizite ale reprezentanților diplomatici ruși în locurile memoriei pe care le au în vedere, de exemplu, parcela dedicată soldaților sovietici din Cimitirul «Eternitatea» din Iași.
În schimb, cred că s-ar putea face mai mult pentru informarea populației, pentru a susține dezbaterea publică în jurul unor evenimente din trecut, urmările și semnificațiile lor. Un exemplu relevant este reprezentat de anul 1944, când a început ocupația sovietică a României. Din păcate, statul român alocă foarte puține resurse pentru cercetarea și educația istorică. Reușitele – pentru că acestea există – se datorează mai degrabă inițiativelor și eforturilor unor oameni entuziaști și/sau specialiști. «Istoria de parastas», promovată de Rusia – și cum au trăit-o și românii în comunism, parțial și în postcomunism – nu poate fi contracarată într-o societate democratică cu un discurs similar, ci doar printr-o abordare critică, contextualizată, bazată pe fapte și cu interpretări veridice.”
În urmă cu două săptămâni, într-o reacție atipică, Agenția Media a Armatei Române a reacționat dur https://presamil.ro/minciunile-ambasadorului-lipaev/ la un interviu acordat anterior de ambasadorul Lipaev care susținuse că România își trădează interesele proprii pentru a susține regimul criminal de la Kiev, în detrimentul interesului național și că tocmai apartenența la NATO (…) reprezintă, astăzi, principala amenințare la adresa securității României. Agenția a susținut că ”aceste afirmații se încadrează perfect în scenariul de război cognitiv/informațional. (…) dezinformările de la fabrica de minciuni a Moscovei”.
Contactat de G4Media.ro, organizatorul evenimentului, Vasile Iftime, a afirmat că această comemorare ”Este un lucru absolut normal, la care am invitat tot Corpul Diplomatic din România. România ar trebui să sărbătorească eroii care au avut un impact asupra dezvoltării țării noastre”. El a adăugat că ”Între noi și poporul rus sunt foarte multe lucruri comune. Eu sunt pasionat de istorie și am observat, de exemplu, lacune cum ar fi faptul că la Mărășești, în Primul Război Mondial, au murit, pe lângă 10.000 de soldați români, și 10.000 de soldați ruși. În România, în ultimii ani, se derulează o campanie de rusofobie înfiorătoare, nu știu cine o finanțează. Vă pot spune, însă, că nici în presa germană nu există atâtea mesaje anti-ruse ca la noi. Am fost anul trecut în Rusia și toate brandurile mari aveau produse în magazine pentru că toate țările mari, Germania, Marea Britanie, Franța, fac comerț cu ei. M-am dus la vinuri special să caut de-ale noastre și nu am găsit. În rest, erau din toată lumea. Interesul țării noastre ar trebui să fie să aibă relații cu toată lumea și să trăim bine. Acum și în partea din Ucraina unde nu e război se trăiește mai bine ca la noi.”

Sursa Foto: Facebook /Primul din dreapta – Vasile Iftime
În 2024, unul dintre copiii lui Iftime a câștigat o bursă oferită de Statul Rus pentru a studia la o universitate din Moscova. Vasile Iftime respinge ipoteza că bursa a fost dată pentru convingerile sale: ”Rușii au un obicei: nu lucrează cu tâmpiți. Fiul meu a dat un concurs și l-a luat”, a spus Iftime care a menționat că, între timp, fiul său s-a întors în țară. În prezent, ambii sunt administratori ai unui grup pro-rus de pe Facebook, alături de o fostă directoare a Centrului Rus de Știință și Cultură de la București, care acum trăiește la Moscova și se prezintă drept angajată a Ministerului de Externe al Federației Ruse.
Foarte bine! Dreptul lui la opinie.
Faceți-le poze si afișați-le pe toți stâlpii ca să știm de cine să ne ferim, la o adică.
Dacă aveți răbdare, peste puțină vreme vom asista la una dintre celebrele manevre ale neamului daco-român :INTOARCEREA ARMELOR. Am făcut-o de atîtea ori în scurta noastră istorie ca națiune pe acest teritoriu încît ar fi de mirare să procedăm altfel. La finalul WW II, pentru puțină lume a contat tragedia din Stalingrad, navala celavecilor în druim spre Bulgaria. Nu ! Au primit flori și în scurtă vreme bunicii noștri erau cu flori pentru a întâmpina „eliberatorii”. Rapid s-a creat din nimic o conducere obedientă și am început să învățăm limba rusă „cîntând”. S-a mers cu flori la gară cînd au plecat trupele din Krasnaia Armii , am devenit după 89 cei mai înfocați „anti” și ajungem din nou să-i iubim. Nu ne mai place Europa, e vremea pentru „schimbare”. De fiecare dată apar din solul fertil al patriei lideri noi cu „orientare” la zi, cu noile tendințe . Georgescu, Șoșo, fosilele prosovietice din generalii în retragere dar bolnavi de dorul de putere, Simion, cățelușii de la „Evenimentul…” și alții care nu au încă curaj, așteaptă frematând de emoție să treacă la timonă. Prostimea așteaptă noi posibilitîți de pomană și „leii” din politică se vor dovedi niște banale jigodii. Doar Dumnezeu ne mai salvează.
Da’ de nevasta lui Kuzmin s-a mai auzit ceva, dupa episodul dubios de anul trecut?
Sau, ca sa fiu si mai rautacios – da’ de Kuzmin insusi se mai stie ceva??? L-a tras si pe el curentul printr-o fereastra de la etaje superioare?
Pun flori la ce ? Spre ex la Vaslui exista cimitirul eroilor ruși, așa zis eliberatori, de fapt ocupanți. …. Dar la Vaslui nu a murit nimeni, după ce frontul a căzut la Iași, rușii au mers până la București pe șosea, fără focuri de armă… Moldova este plină de cimitire de eliberatori, dar lupte nu s-au dat , ca în Transilvania spre ex. Și atunci? Pun flori la niște pietre goale, care au umplut inutil cimitirele noastre …