Pământul reflectă din ce în ce mai puţină lumină solară, potrivit unui studiu de specialitate / Scăderea concentraţiei de gheaţă marină şi a stratului de zăpadă în emisfera nordică a contribuit la întunecarea atmosferei

Pământul a devenit mai întunecat între 2001 şi 2024, ceea ce înseamnă că reflectă mai puţină lumină solară, a raportat o echipă de cercetători într-un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), informează agenția de știri DPA, citată de Agerpres.

Această evoluţie este mai pronunţată în emisfera nordică decât în jumătatea sudică a planetei noastre, a relevat studiul, publicat luni.

O echipă condusă de Norman Loeb de la Centrul de Cercetare Langley, deţinut de NASA în Hampton, un oraş din statul american Virginia, a descoperit această inegalitate necunoscută până acum între emisfera nordică şi cea sudică, după ce a analizat datele satelitare.

În general, emisfera sudică câştigă energie radiativă în partea superioară a atmosferei, în medie, în timp ce în emisfera nordică se înregistrează o pierdere netă, au scris membrii acestui grup de cercetare.

Totuşi, studii anterioare au indicat că acest dezechilibru este compensat de circulaţiile atmosferice şi oceanice care transportă energia peste Ecuator, de la emisfera sudică în cea nordică.

Scăderea albedoului de suprafaţă în emisfera nordică

Studiul actual arată că circulaţiile atmosferice şi oceanice nu au reuşit să compenseze pe deplin aceste diferenţe în ultimele două decenii.

Cu un aport energetic mediu din radiaţie solară de 240 până la 243 waţi pe metru pătrat, o divergenţă de 0,34 waţi pe metru pătrat pe deceniu nu este foarte mare. Cu toate acestea, valoarea este semnificativă din punct de vedere statistic, au scris membrii echipei de cercetare.

Evoluţiile diferite din emisfera nordică şi cea sudică sunt atribuite schimbărilor apărute în ceea ce priveşte vaporii de apă şi norii din atmosferă, precum şi modificărilor albedoului, adică reflectivitatea suprafeţelor, la nivelul suprafeţei Pământului.

De exemplu, gheaţa şi zăpada reflectă mai multă radiaţie solară decât rocile sau apa. Conform noului studiu, scăderea concentraţiei de gheaţă marină şi a stratului de zăpadă în emisfera nordică a contribuit la întunecarea atmosferei.

Incendii de vegetaţie în Australia şi erupţie vulcanică în Pacificul de Sud

Pe lângă aceşti factori, interacţiunea dintre radiaţii şi aerosoli – particule minuscule aflate în suspensie – contribuie în cea mai mare măsură la apariţia acestor diferenţe.

Aceste particule acţionează ca nuclee de condensare pentru formarea norilor, care, la rândul lor, favorizează reflexia radiaţiei solare.

Cercetătorii au explicat tendinţa observată afirmând că, în emisfera nordică, poluarea cu particule fine a scăzut semnificativ datorită măsurilor de protecţie a mediului, cum ar fi cele adoptate în Europa, Statele Unite şi China.

În schimb, în emisfera sudică, incendiile de vegetaţie din Australia şi erupţia vulcanului Hunga Tonga din sudul Pacificului în 2021 şi 2022 au dus la o cantitate mai mare de aerosoli.

Descoperire importantă pentru modelele privind schimbările climatice

Oamenii de ştiinţă au presupus în trecut că diferenţele de întunecare dintre cele două emisfere ale Pământului ar fi compensate şi de schimbările apărute în ceea ce priveşte acoperirea noroasă.

Cu toate acestea, noul studiu sugerează că rolul norilor în menţinerea simetriei luminozităţii emisferelor terestre ar putea fi limitat. Înţelegerea acestor relaţii este importantă şi pentru îmbunătăţirea modelelor climatice, au subliniat cercetătorii.