G4Media.ro

EXCLUSIV Revocarea lui Kovesi la CCR, pe muchie de cuţit. Dorneanu, provenit…

EXCLUSIV Revocarea lui Kovesi la CCR, pe muchie de cuţit. Dorneanu, provenit din PSD, și un magistrat apropiat de Tudorel Toader se ocupă de redactarea raportului într-una din cele mai importante cauze pentru Klaus Iohannis

Curtea Constituţională va judeca joi, 10 mai, conflictul constituţional dintre Guvern şi Preşedinte privind refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Iniţial, termenul de dezbatere era 20 mai, însă CCR a devansat intempestiv data pentru 10 mai. Potrivit surselor G4Media.ro ar exista în acest moment o majoritate în favoarea ministrului Toader, dat fiind că judecător raportor în această cauză este chiar președintele CCR Valer Dorneanu, iar magistratul asistent care redactează raportul este Karoly Benke, care l-a avut conducător de doctorat pe actualul ministru al justiției, Tudorel Toader. Alte surse susțin însă că este o majoritate volatilă și că ar fi greu de susținut și argumentat juridic punctul de vedere al Guvernului, care îl transformă pe șeful statului în executant în chestiunea revocării lui Kovesi.

Ce ar putea decide Curtea. Potrivit unor surse din preajma judecătorilor CCR, există o majoritate de 6 la 3 în favoarea admiterii solicitării Guvernului, deşi acţiunea iniţiată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader este considerată “inadmisibilă de pe scaun” de majoritatea juriştilor consultaţi de G4media.ro. Alte surse susțin că majoritatea ar fi doar de 5 la 4. Prin urmare, potrivit surselor noastre, majoritatea CCR ar dori să declare că rolul preşedintelui este unul formal şi că şeful statului este obligat să accepte revocarea procurorului şef al DNA.

Aceleaşi surse au precizat, totuşi, că majoritatea pro-Guvern poate fi volatilă, în sensul că e posibil ca unii judecători să se razgândească. Cert este, potrivit surselor G4Media.ro, că judecătorul raportor în cazul refuzului preşedintelui de a o revoca pe şefa DNA este chiar preşedintele CCR Valer Dorneanu, fost parlamentar PSD. Şi – foarte important – magistratul asistent care redactează raportul ce va fi supus dezbaterii Curţii este magistratul asistent Karoly Benke.

Cine e magistratul asistent Karoly Benke. Potrivit site-ului juridice.ro, Benke şi-a susţinut teza de doctorat în septembrie 2016 la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi l-a avut drept conducător ştiinţific pe actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader şi ca referent pe actualul preşedinte al CCR, Valer Dorneanu. Vezi aici.

În plus, Benke a scris un articol într-o revistă de drept împreună cu Marieta Safta, prim-magistrat asistent la CCR, detaşată la Ministerul Justiţiei pe un post de secretar de stat. Vezi aici.

Benke este cel care a motivat şi decizia CCR privind controlul de constituţionalitate al modificărilor la legea 303/2004, Statutul judecătorilor şi procurorilor. Judecător raportor în acel caz a fost Mona Pivniceru, însă surse din preajma CCR spun că, în realitate, magistratul asistent Karoly Benke a redactat decizia însuşită, întâi de Pivniceru, apoi de plenul CCR. Legea adoptată de PSD-ALDE şi trecută de controlul de constituţionalitate al CCR reduce drastic din atribuţiile preşedintelui privind numirile la vârful Justiţiei.

La paragraful 165 al acestei motivări, asistentul Benke vorbeşte de “rolul central” al ministrului Justiţiei în procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi şi de faptul că preşedintele nu are un veto nelimitat privind refuzul de a numi un anumit procuror-şef. Motivarea lui Benke vorbeşte de faptul că legiuitorul i-ar fi acordat şefului statului atribuţia de a numi procurorii şefi doar ca o chestiune de “solemnitate”. Pe cale de consecinţă, motivarea lui Benke este considerată ca fiind deschizătoare de drumuri pentru decizia CCR de joi, 10 mai, în sensul că preşedintele ar avea un rol formal şi ar fi obligat să semneze revocarea solicitată de ministrul Justiţiei.

  • “165. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate ale art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege, Curtea constată că potrivit art.132 alin.(2) din Constituţie, ‘”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei”. Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în aceasta ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie. Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menţinând un veto prezidenţial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcţiile de conducere prevazute la art.54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituţional al ministrului justiţiei în raport cu procurorii, Preşedintelui conferindu-i-se atribuţia de numire în considerarea solemnităţii actului şi a necesităţii existenţei unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea art. 94 lit.c) din Constituţie. În consecinţă, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu încalcă art. 94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie”.

Ce spune legea? Articolul 54 din Legea 303/2004, aflată în vigoare, reglementează procedura de numire şi revocare a procurorilor şefi:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie (n.r. – procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie), adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(….) (3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevazute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție (n.r. – procuror-sef al Direcției Naționale Anticorupție), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzator”.

Articolele 94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie. “Articoluil 94. Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege.

Statutul procurorilor ARTICOLUL 132: (1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”

Tudorel Toader a declarat, în urmă cu căteva zile, că va merge personal la CCR pentru dezbaterea privind conflictul între autorităţi determinat de refuzul preşedintelui României de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. “CCR a stabilit, cred, data de 10 pentru soluţionarea conflictului. Da, voi merge personal. Am vorbit cu doamna premier şi, sigur, m-a solicitat ca eu să susţin cele statuate, cele stabilite în sesizare”, a spus Toader.

Întrebat care va fi argumentul cel mai puternic pe care îl va invoca în susţinerea cauzei, Toader a menţionat ‘neconstituţionalitatea comportamentului şi crearea unui blocaj instituţional’ între preşedinte şi ministrul Justiţiei, ca parte a Guvernului.

“Partea care sesizează CCR cu un conflict juridic de natură constituţională evident că are convingerea încălcării exigenţelor constituţionale de către partea pe care o reclamă. Vorbeam în general… De către preşedinte, în cazul acesta. Noi venim cu argumente, Curtea va decide. Din 2003 până astăzi sunt 15 ani de când există competenţa Curţii de a soluţiona astfel de conflicte şi multe dintre ele au fost constatate, dar nu au dus la sancţionarea părţii care a generat, determinat, conflictul. Să nu mă întrebaţi atunci de ce am solicitat printre cele 20 de motive în cazul doamnei Kovesi încălcarea Constituţiei, faptul că a generat, a provocat cele trei conflicte, din care două pronunţate de Curte, iar în unul Curtea în considerente a arătat care e conduita de urmat de către DNA, pentru că acolo este vorba despre o încălcare repetitivă a Constituţiei. A fost vorba de trei conflicte într-un interval de timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că avem o altă premisă, o altă ipoteză prin raportarea autorităţii la Constituţie”, a mai declarat Tudorel Toader.

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank

Abonează-te la newsletter

35 comentarii

  1. Dacă președintele are doar un rol formal și e obligat să aprobe cererea ce sens mai avea avizul CSM post cerere mă întreb… Sper să nu se valideze așa interpretare chinuită.

    • Si eu la acelasi lucru ma gandeam. Daca cei care au facut legile ar fi gandit in modul in care toader sugereaza, atunci avizul csm ar fi trebuit sa fie pentru ministru si safie mai pe la inceput. Dar acest aviz este la mijloc si este pentru presedinte care decide

    • 1. Presedintele trebuie sa constate ca mafia a pus stapinire pe tara si trebuie sa suspende constitutia, sa demita CCR, sa demita guvernul mafiei, sa dizolve parlamentul borfasilor, sa numeasca un guvern tehnocrat, care sa organizeze alegeri anticipate, la care penalii sa nu aiba dreptul sa participe.
      In situatii exceptionale, trebuie sa fie luate masuri exceptionale !
      2. Parchetul General trebuie sa constate ca un grup infractional organizat a pus stapinire pe tara si sa-i aresteze pe membrii grupului : CCR, CNCD, CNA, Guvern, Inspectia Judiciara, Sectia pentru Judecatori din CSM, parlamentarii care au votat modificarea legilor justitiei.

  2. PS.
    Comentariile scrise ieri pe aceasta pagina aveau data de 8.2.2018
    Acum vad ca apare data de 9.3 2018

    Daca nu rezolvati aceasta problema, inseamna ca ori nu va intereseaza , ori nu puteti.

    • Am facut si eu de doua ori observatie la problema asta. Nici macar nu a aparut un mesaj de genul: ne cerem scuze, lucram la remediere … o fi vre-un gandac pentru care nu gasim remediu… ceva.
      Este intr-adevar deranjant pentru schimbul de opinii.

    • @Inapasevedeinvers

      Eu arhivez anumite articole si comentarii, dupa data.
      La G4media.ro se pare ca acest lucru e imposibil.
      Dar e treaba lor. Oricum nu prea se inghesuie lumea sa posteze pe aici, asa ca….sa fie sanatosi.

  3. In 1991 cand s-a aprobat prin referendum Constituția, nimănui nu i-a trecut prin cap ca membrii CCR sunt numiți politic … eu nu cred ca șmecherii care au pus mana pe “adunarea constituantă” nu au gândit in profunzime mecanismul numirii judecătorilor CCR. Eu cred ca a fost o intenție directa in instituirea si adoptarea acestui mecanism de numire, iar riscurile observarii lui erau spre zero in procedurile de aprobare de popor a Constituției. Cine a creat acest mecanism a știut exact cu ce fel de populație avea de-a face si știa exact ca va finasumat prin referendum fara nicio problema.
    De ce au creat acest mecanism de numire?
    Pentru ca, fiind singura autoritate cu competenta in materia interpretării normelor constituționale, deciziile CCR nu puteau fi contrazise de nimeni si erau obligatorii de aplicat de toate autoritățile si instituțiile statului.
    Astfel, mecanismul de numire trebuia sa ducă la un control politic al deciziilor obligatorii ale CCR, respectiv la controlul partidului care deținea puterea politica in stat.
    Scopul era evident acela ca orice lege educata de regimul politic sa treacă de controlul de constituționalitate, indiferent daca prin legile respective se creau niște monstruozități.
    Primul președinte CCR care a avut puterea de a spune public ca CCR este o autoritate politico-juridică a fost dl Zegrean, in anul 2012.
    Astăzi este mai evident ca niciodată utilitatea CCR, mai exact folosirea instantei constituționale ca un instrument de certificare a abuzului regimului politic. Aici nu este vorba depre interpretarea onesta a normelor constituționale, ci despre alegerea unui anumit tip de soluție care sa servească unui interes politic. De aceea se formează “majoritați” de genul 6-3, 5-4.
    Pentru ca societatea sa nu mai fie expusă unit experimente politice absolut catastrofale, consider ca e necesară regândirea mecanismului controlului de constituționalitate.
    Consider ca rolul plenului ICCJ ar trebui sa fie decisiv in aceasta chestiune, insa pentru asta ar trebui modificata serios Constituția.
    Consider ca interpretarea normelor juridice, fie ele si din Constituție, nu poate fi la îndemâna oricui si cu atat mai putin la îndemâna unor persoane numite politic care apoi sa folosească instanța constituțională ca pe un instrument de certificare a unor aberații legislative.
    Ca atare, daca tot exista inițiative cetățenești privind modificarea Constituției, precum aceea referitoare la căsătorie, ar trebui sa fie una si pentru modificarea radicala a Constituției in sensul regândirii mecanismului controlului constituționalitate legilor si darea lui in competenta plenului ICCJ.

    • Foarte corect punctul dumneavoastra de vedere, dar vad ca nu este suficient de intens dezbatut: Se creeaza o dictatura vopsita in democratie, atunci cand institutii definite ca neutre (si inatacabile) sunt controlate politic.
      Si nu este vorba numai de CCR desi este cel mai grav exemplu. La fel si cu Avoocatul Poporului (efectiv angajat al partidului de guvernamant) sau CNA. Si or mai fi…
      Prin protectia asigurata de aceste institutii (repet) inatacabile legal, partidul care a reusit la un moment dat, profitand de o conjunctura favorabila sau chiar fortand legalitatea) sa castige o majoritate, va putea sa se eternizeze la putere si sa sufoce orice incercare de contestare a pozitiei sale dominante.
      De la “comunism cu fata umana” la “dictatura cu fatada democratica”
      Deja suntem intr-o fundatura, pentru ca modificarea Constitutiei se face de catre partidul care are deja puterea si va fi supusa votului (cu DA sau NU) acea varianta care convine acestui partid, avand la indemana mai multe instrumente de manipulare.

  4. Își vor băga singuri capetele în laț; nimic nu rămâne nerăsplătit.

  5. E clar. Majoritatea PSD din CCR va mai tăia o atribuție președintelui. Mă întreb dacă-i convine lui Dragnea dacă va candida și, puțin probabil, va ajunge președinte. Oricum, îmi este silă și groază de mizeriile pe care le pot face asemenea specimene.

  6. Andradda draguta, recunosti deci ca ar fi o ptoblema..

    • @xamo…
      Indiferent ce “ptobleme” ai matale, mai mult ca sigur ca eu nu pot sa ti le “rtezolv”.

  7. E timpul sa lom labele de pe justitie, doamna Kovesi! Astia de la DNA vor sa ne scoata din Europa! A-n strada cu noi!

    • Tu esti de soiul soiul alora care n-au nimic de zis dar incerca diversiuni infantile cu “lom” si “a-n”

      Penibil!

    • Unde ai învățat să scrii românește?

    • @andrada Mi-ai raspuns acum, sau an 9.03? Ar fi foarte important sa stim si noi astia care nu spunem nimic! Ca a-mi aranjez comentariile tale cronologic, foarte informative! Cu multumiri!

  8. Cu rabdare si tutun, dupa niste mici si bere, totul se rezolva.

  9. Kovesi in mod individual nu e super importanta, dar se creeaza precedentul ca PSD si cu slugile lor de la CCR pot revoca oricand pe sefa/seful DNA, ceea ce inseamna ca justitia e controlata de PSD si va ploua cu neinceperi de urmariri penale, exact ca pe vremea lui Nastase, exact ca in anii ’90.

    O sa tolerati asta, sau mergeti la protest si apoi la votari in 2019 si 2020 si dati jos mafia nomenclaturista?

  10. CORUPTIA A AJUNS O PLAGA…CANCER METASTAZIC

  11. CORUPTIA A AJUNS O PLAGA…CANCER METASTAZICPOZA I I FACE SCARBA!!! MA DUC SA BAG CAPUL IN BUDA….

  12. Ar fi de noaptea mintii sa-i ia presedintelui aceasta atributie!!! Este cel mai legitim politician, are cele mai multe voturi si-n consecinta este normal ca decizia lui sa aiba cea mai mare greutate. Curat-murdar … neconstitutional, coane Tudorele!!!!

  13. Codruta Kovesi l-a avut pe Toader in comisia de doctorat. Oare de ce uitati sa amintiti asta?

    • Pentru ca nu iti alegi comisia care te examineaza. Iti alegi coordonatorul de doctorat, si asta nu-i tot un drac. Si lumea universitara, pe domenii, e destul de mica.

      Nu prea ai tangenta, ha?

  14. Mafiotii/interlopii -cum doriti sa ziceti-direct sau prin reprezentanti, au ajuns sa stapanesca institutiile si de acolo urineaza pe cetatean pe morala, pe logica ………Slugarel, protectorul coruptilor/interlopilor se comporta de ca si cum ar fi avocatul Lor ! Imi aminteste de un banc de prin anii 1980, in care un avocat spunea in pledoaria finala in fata juratilor : “Priviti la acest biet orfan !” Orfanul, era adult , si isi ucisese….. parintii !! Asta e Noaptea mintii in care, nu stiu cum, traim azi !

  15. Nu pot să înțeleg de ce osiile CCR se iau cu majoritate.Poate pt că legile să rămână,inclusiv Constituție ….embigue… Curtea cu jurați in SUA deliberează până când se ajunge la unanimitate.Ar trebuie CCR sa fie închiși că la desemnarea Papei sii când au decis cu majoritate sa se peonunte,fumul alb și …asta e!

  16. Mutanta la cratiță!

  17. Legea 303/2004 este o lege speciala care se aplica prioritar fata de legile cu caracter general. Un motiv este acela ca legea speciala reglementeaza in amanunt materia / aspectele la care se refera. In aceste conditii, conform legii speciale 303 / 2004, presedintele Romaniei numeste procurorul general al DNA (in speta de fata), refuza numirea (motivat) sau il revoca la propunerea ministrului justitiei.
    Aceasta este legea. Este aberanta sesizarea CCR. Sa intelegem ca CCR poate dispune peste o lege speciala in aceasta materie? Daca legea 303 / 2004 nu este constitutionala, trebuia declarata asa de multa vreme. In aceasta situatie ce se concluzioneaza? Ca toate numirile de catre presedintii Romaniei, din 2004 pana in prezent , s-a facut cu incalcarea Constitutiei ?
    Sleahta asta PSD-ista nu mai are simtul masurii, vrea tot !
    Astept cu interes decizia CCR. Sunt tare curios daca CCR va respecta Constitutia Romaniei sau va respecta PSDragnea mai mult decat legea fundamentala pe care trebuie sa o slujeasca de fapt !

  18. Cu un Dorneanu si ungurul Benke la Curtea Constitutionala se asteapta cineva sa fie data vreo solutie corecta?
    Dorneanu este de multi ani sluga PSD-istilor, a tuturor care s-au succedat la varful partidului, iar Benke este dator vandut lui Tudorica, ca doar l-a facut om, pricopsindu-l cu o diploma de doctor in drept.
    E clar ca se doreste “eliminarea” presedintelui din deciziile importante. Cam ce ar vrea PSD? Sa aleaga ei presedintele? sa puna la Cotroceni o poza, dat fiind ca in acceptiunea lor presedintele nu ar trebui sa faca nimic mai mult decat sa zambeasca?
    Rusine PSD !

  19. Presedintele ales cu 6 milioane de voturi este subalternul lui toderica? Pe el cine l-a ales, cate voturi are in spate? Ciuma rosie!

  20. am dat un google sa vad ce zice si Augustin Zegrean, despre demiterea Codrutei.
    si ghici ce? omul, care are super pregatire juridica, vorba aia, a fost presedintele CCR, care acum nu poate fi suspectat ca are vreun interes politic, sau ca se fac presiuni asupta lui, zice „Nu, preşedintele nu este obligat să revoce un procuror. (…) Există o procedură, pentru că ei se bucură de anumită stabilitate în muncă şi nu-i dă afară cum vrei tu! Preşedintele nu poate fi obligat să facă nimic, numai ceea ce îl obligă Constituţia. Ceea ce nu-l obligă Constituţia nu poate fi obligat să facă! În Constituţie nu scrie de revocare, scrie doar denumire: preşedintele numeşte procurori. În textul din legea 303 ce-ar fi trebui să scrie? Că revocarea nu se face? Să înveţe să citească legile! Şi să le citească cu bunăcredinţă. Legile trebuie citite şi interpretate cu bunăcredinţă”.
    asa ca, ciuma rosie reactioneaza… face presiuni sa o goneasca pe Kovesi, si asta, acum, repede, sa nu se razgandeasca judecatorii CCR pe care ii au la mana
    domnule Tudorel Toader (scuze pentru cuvantul domnule) asculta si tu pe cei mai in varsta: Să înveţe să citească legile! Şi să le citească cu bunăcredinţă. Legile trebuie citite şi interpretate cu bunăcredinţă”

  21. Conform legii in vigoare la momentul actual, presedintele NUMESTE si REVOCA sefii unor institutii publice, printre care si DNA, iar ministrul justitiei DOAR PROPUNE. Asa ca Dragnea sa isi cam vada si lungul nasului si sa isi concentreze energia la lucruri si in favoarea cetatenilor de rand, nu doar in favoarea PSD-istilor.

  22. Nu inteleg de ce nu ia nimeni in discutie ideea instaurarii starii de urgenta de catre Johannis.
    Nu e in regula sa se intample asa ceva intr-o democratie, dar noi oare mai suntem o democratie?
    Tara e condusa de un mafiot(recunoscut si acuzat ca atare de organisme internationale), prim ministrul si apropape toti membrii guvernului sunt analfabeti semifunctionali, parlamentul legifereaza doar in favoarea infractorilor, oare de ce mai este nevoie pt ca Johannis sa recurga la ultima masura?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.