EXCLUSIV. Caz bizar. Trei extremiști de dreapta au atacat cu ciocanul membrii unei formații de rock alternativ pentru că erau de stânga și aveau ”idei progresiste/pacifiste”. Doi agresori și-au recunoscut fapele și au fost condamnați

Incident foarte grav petrecut în București în luna martie a acestui an: trei extremiști de dreapta au atacat cu pumnii și un ciocan membrii unei formații de rock acuzați că sunt ”de stânga”, intenționând, în plus, să dea foc imobilului în care aceștia își repetau piesele. G4Media.ro a descoperit detaliile acestei agresiuni după consultarea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției semnate de doi dintre cei trei inculpați, acorduri admise, luna trecută, de completuri de judecată de la Judecătoria Sectorului 4.

În mod ciudat, anchetatorii nu au făcut nici o declarație publică și nu au transmis nici un comunicat la momentul la care s-au petrecut faptele în condițiile în care, în final, unul dintre agresori, despre care victimele și martori au susținut că ar avea simpatii naziste, a fost arestat preventiv. De asemenea, nici unul dintre inculpați nu a fost pus sub acuzare pentru latura ideologică-extremistă a incidentului, deși atât persoanele vătămate, martori și postări pe rețelele sociale ale unuia dintre agresori sugerau indicii puternice în acest sens.

În descrierea faptelor din acordurile de recunoaștere a vinovăției semnate de Radu Matei Oarză (foto deschidere) și M.A.P. (minor) și consultate de G4Media.ro se arată că, la data de 22 martie 2025, în jurul orei 20.00, ”motivați de starea de inferioritate pe care inculpaţii considerau că este incidentă raportat la persoanele vătămate, respectiv ideile progresiste/pacifiste şi stilul muzical compus şi ascultat”, aceștia s-au deplasat la o adresă din Sectorul 4 din București, unde victimele susţineau repetiţii muzicale aferente stilului rock alternativ și, mascați fiind, le-au aplicat acestora mai multe lovituri cu pumnii şi un ciocan.

Ulterior, unul dintre agresori, ”a încercat distrugerea prin incendiere a uşii de acces a imobilului (…) prin stropirea acesteia, dar şi a asfaltului de lângă, cu o substanţă inflamabilă, acţiune ce nu s-a produs ca urmare a faptului că substanţa nu s-a aprins, deşi inculpatul a folosit o brichetă în acest sens.” ”Prin acţiunile antereferite, inculpaţii Radu Matei Oarză, M.A.P. și Răzvan Paul Mircea au tulburat efectiv ordinea şi liniştea publică”, au conchis anchetatorii.

Din audierea uneia dintre cele trei victime – doi fiind cetățeni străini -, ale căror declarații au fost redate în acordurile de recunoaștere a vinovăției, a reieșit că la adresa unde a avut loc incidentul ”au loc periodic evenimente informale cu diferite genuri de muzică, iar pe lângă această locație, funcționează o comunitate cu orientare de stânga.”

Victima a mai relatat că în seara respectivă a observat în fața ușii de acces trei persoane cu măşti negre pe față, dintre care una, despre care a aflat ulterior că îl cheamă ”Scharaoțchi” (porecla lui Oarză n.r.) ”făcea un fel de ritual, în sensul că se învârtea în cerc, scotea niște sunete ciudate și stropea asfaltul și fațada locației cu gaz lichid.” Ulterior, cei trei au intrat în conflict cu persoanele din jur, pe care le-au lovit.

Victima a povestit și că ”După eveniment (…) a aflat contextul în care s-au întâmplat evenimentele, respectiv: identitatea instigatorului, Scharaoțchi, ideologia din care face parte și anume simpatiile neonaziste, de dreapta, fapt care reiese din postările lui de pe rețelele de socializare și din acțiunile lui din comunitate din ultimii doi ani, manifestările lui din prealabil, trecutul infracțional. (…) Persoana vătămată susține faptul că acest atac a avut ca motivație strict considerente de ideologie, fapt care a reieșit și din faptul că ei au tăbărât pe prima persoană care a ieșit din locație, indiferent cine era.”

Altă victimă a relatat că ”toată povestea a creat panică mai ales în grupul care manifestă tendințe LGBT deoarece aceștia au fost atacați de mai multe ori în stradă, tratați violent, iar aceștia i-au spus că nu le-a trecut starea de panică, de anxietate. (…) Totodată a afirmat că, consideră acest eveniment ca fiind un atac care a avut ca motivație ura, atât pentru muzica pe care o ascultau, cât și pentru că nu ascultau muzica lui (a lui Oarză n.r.), punk violent, sexist, plin de cuvinte obscene, cât și pentru comunitatea de la (…), care urmează principii precum toleranța, LGBTQ.”

La rândul său, un martor care a asistat la agresiune a declarat că în acel loc ”se întâlnesc persoane care urmează anumite principii, precum fără ură, fără violenţă, fără rasism, fiind asemănătoare principiilor ideologiei progresiste. De asemenea, acesta a precizat că primul gând care i-a venit când acei indivizi mascați au atacat locația ar proceda într-un sistem un hate crime, prin aceea că niște naziști atacă niște progresiști.”

Alt martor a spus că unul dintre agresori, pus la pâmânt de una dintre victime, ”striga încontinuu „Distrus”. (…) acest atac a avut ca scop promovarea trupei lor „Distrus” și de a crea haos, de a ataca pe orice care nu este la fel de radicali, violenți, extremiști ca ei. Despre cei trei indivizi, martorul a precizat faptul că Scaraotschi este o persoană violentă, are probleme mentale și postează diferite mesaje de ideologie de extremă dreaptă, dar fără a face parte efectiv dintr-o grupa propriu-zisă.” Alt martor a afirmat în fața procurorului că cei din jurul lui erau speriați ”strigând că i-au atacat fasciștii și spunând că trei indivizi mascați (…) au vrut să le dea foc și apoi au încercat să pătrundă în interiorul locației în mod violent, unul dintre ei având un ciocan în mână.”

În cazul lui Radu Matei Oarză, judecătorul a apreciat că ”fapta săvârşită de inculpat prezintă un grad de pericol social ridicat, evaluată în raport cu împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, respectiv prin folosirea unei măşti, armă asimilată şi cu participarea unui minor. Cu toate acestea, raportat la criteriul privind gravitatea rezultatului produs și a consecințelor infracțiunii, în favoarea inculpatului, instanța reține că în mod concret fapta săvârșită de inculpat a avut urmări minime, având în vedere că leziunile produse persoanelor vătămate nu au necesitat zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.”

Deoarece a recunoscut faptele și le-a regretat, el a primit 3 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe, 1 an de închisoare pentru tulburarea ordinii și liniștii publice și 1 an și 6 luni închisoare pentru tentativă la distrugere. În final, pedepsele au fost contopite și inculpatul a primit pedeapsa rezultantă de 2 ani de închisoare, cu suspendare, și obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Administraţiei Lacuri, Parcuri și Agrement București sau în cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti – Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, pe o perioadă de 120 de zile. El a fost reținut și arestat preventiv în acest dosar în perioada 14 aprilie-10 iulie 2025.

Pe de altă parte, deoarece o expertiză a arătat în cazul său diagnosticul de consum voluntar de alcool, tulburare de personalitate de tip mixt și dependenţă de droguri multiple, judecătorul a dispus aplicarea măsurii de siguranţă medicală a tratamentului obligatoriu.

În ceea ce îl privește pe un al doilea inculpat, minorul M.A.P, care și-a recunoscut și el faptele, fiind reținut și arestat la domiciliu în intervalul 15 aprilie-10 iulie 2025, completul de judecată a a dispus măsura educativă a asistării zilnice pe o durată de 6 luni pentru săvârşirea a două infracțiuni de loviri sau alte violențe, a unei infracțiuni de tulburarea ordinii și liniștii publice și a unei infracțiuni de complicitate morală la tentativă la infracțiunea de distrugere.

Al treilea inculpat, Mircea Paul Răzvan, nu a semnat un astfel de acord, fiind trimis în judecată  pentru participarea la incident. Dosarul său, în care este acuzat de lovire, se află în faza de Cameră Preliminară la Judecătoria Sectorului 4.