Europenii acceptă ideea că trebuie să se pregătească pentru război, în timp ce revoluția lui Trump bulversează securitatea și politica de pe continent, arată un sondaj multinațional

Un studiu al influentului think-tank European Council on Foreign Relations (ECFR) publicat înaintea summitului NATO din 2025 arată un sprijin foarte larg în întreaga Europă pentru creșterea cheltuielilor de apărare, extinderea programelor de reînarmare și reintroducerea serviciului militar obligatoriu.

În România, o pluralitate de 49% dintre respondenți sprijină creșterea cheltuielilor, în timp ce 53% susțin ideea dezvoltării unei alternative europene de descurajare nucleară care să nu depindă de SUA. De asemenea, 49% sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu.

Sondajul sugerează că europenii continuă să susțină Ucraina și că nu vor accepta retragerea sprijinului militar, forțarea Kievului să cedeze teritoriile ocupate sau ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei dacă SUA schimbă direcția. În România, pluralități de 41%, 48% și, respectiv, 42% dintre cetățeni au exprimat aceste puncte de vedere.

În ciuda retoricii anti-UE de la Casa Albă și a sentimentului antiamerican în creștere din tot mai multe țări europene, mulți cetățeni încă mai cred că se poate conta pe SUA pentru descurajare nucleară și prezență militară pe continent. De asemenea, părerea optimistă că alianța transatlantică va putea fi reparată în viitor este foarte răspândită.

În analiza lor, autorii raportului ECFR și experții în politică externă, Ivan Krastev și Mark Leonard, susțin că a doua venire a lui Trump a avut deja efecte profunde și că a dus la o izbucnire a „travestiului politic” în Europa. Ei consideră că dezordinea de astăzi reprezintă o oportunitate pentru cei din mainstream-ul politic de „a nu mai apăra statu-quoul și de a reinventa identitatea europeană pentru o lume nouă și revoluționară”.

Traiectoria celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump răstoarnă opinia europeană în ceea ce privește apărarea și securitatea și îi forțează pe cetățeni să accepte ideea că trebuie să se pregătească pentru o lume în război, conform raportului unui nou sondaj multinațional publicat astăzi de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Datele din cel mai recent studiu al think tank-ului, „Trump’s European Revolution:” („Revoluția europeană a lui Trump”), sugerează că a doua venire a lui Trump a schimbat nu numai sistemul politic intern al SUA, ci și modul în care europenii își văd propria securitate și identitate.

Acest lucru indică o îndepărtare fundamentală de alianța transatlantică și de garanțiile de securitate ale Washingtonului, către o Europă mai autonomă care trebuie să își consolideze propriile capacități. Europa nu mai este un „proiect de pace”, ci se pregătește rapid pentru război, publicul din principalele state pro-atlantice (inclusiv Danemarca, Germania și Regatul Unit) fiind de părere că Europa trebuie să se ocupe de propria securitate și apărare.

Publicat pentru a coincide cu summitul NATO 2025 din această săptămână de la Haga, sondajul multinațional efectuat în 12 țări europene (Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Spania, Elveția și Regatul Unit) relevă un sprijin foarte larg în Europa pentru creșterea cheltuielilor de apărare (50%, în medie, în cele 12 țări participante la sondaj, față de 24% împotrivă), menținerea sprijinului militar pentru Ucraina în cazul retragerii SUA (59%) și sprijinirea dezvoltării unei alternative europene de descurajare nucleară care să nu depindă de SUA (54%).

Setul de date, care a fost colectat de institutele de sondare YouGov, Datapraxis și Norstat, indică schimbări ideologice profunde ale partidelor politice după revenirea lui Trump la Casa Albă. Acest lucru demonstrează că membrii extremei drepte din Europa s-au transformat, în decurs de șase luni, din „suveraniști” în „internaționaliști” și că au devenit aliați ideologici ai președintelui american în încercarea sa de a reface „ordinea mondială”. De asemenea, mai multe partide mainstream s-au repoziționat ca susținătoare ale naționalismului și agitatoare pentru o Europă mai autonomă, cu puterea de a respinge interferența SUA. Această transformare constituie o formă de „travesti politic”, potrivit autorilor raportului, Ivan Krastev și Mark Leonard.

În analiza lor, Krastev și Leonard remarcă faptul că, deși mulți europeni sunt sceptici cu privire la Trump și doresc să vadă o mai mare reînarmare și apărare la nivel continental, acest lucru nu se traduce printr-o încredere deplină că UE se poate descurca singură.

De asemenea, deși europenii cred că guvernele lor ar trebui să se separe de politica americană în ceea ce privește Ucraina, ei sunt convinși de fiabilitatea garanțiilor de securitate ale SUA și de posibilitatea reluării legăturilor transatlantice după ce Trump nu va mai fi președinte.

Autorii cred că Europa reacționează astăzi la „revoluția” lui Trump la fel ca după votul Brexit din 2016 – „făcând un pas înapoi” și „pregătindu-se, fără să se grăbească, pentru următorul salt”. Faptul că atât de mulți cetățeni încă mai cred că se poate conta pe SUA pentru descurajare nucleară (48%) și prezență militară pe continent (55%) demonstrează acest lucru, susțin aceștia.

De asemenea, autorii au mai observat optimismul foarte răspândit în ceea ce privește viitorul alianței transatlantice (45% dintre respondenți consideră că aceasta va fi „reparată”) și opinia majoritară (54%) că UE poate evita un război comercial cu Washingtonul.

Deși autorii recunosc meritul acestei abordări în expectativă, ei încurajează în același timp guvernele europene să se folosească de proeminența lui Trump pentru a-și remodela propria politică. Dezordinea de astăzi prezintă o cale pentru mainstream-ul politic de „a nu mai apăra statu-quoul” și o oportunitate de a recrea identitatea europeană pentru o „lume nouă și revoluționară”.

Concluziile-cheie ale sondajului multinațional ECFR includ:

–Există un consens în Europa cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare. Majoritatea respondenților din Polonia (70%), Danemarca (70%), Regatul Unit (57%), Estonia (56%) și Portugalia (54%) susțin (fie „puternic”, fie „oarecum”) ideea creșterii cheltuielilor naționale pentru apărare. Majoritatea cetățenilor din Danemarca și Estonia (singurele două țări în care a fost adresată cealaltă întrebare) sunt în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB-ul național. Pluralități de respondenți din România (50%), Spania (46%), Franța (45%), Ungaria (45%), Germania (47%) și Elveția (40%) au fost, de asemenea, de acord cu creșterea cheltuielilor pentru apărare. Cu toate acestea, Italia nu urmează acest trend, 57% dintre respondenți fiind „oarecum” sau „puternic” împotrivă și doar 17% fiind în favoarea creșterii cheltuielilor pentru apărare.

-Majoritatea respondenților sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Respondenții din Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%) sunt cei mai fermi susținători ai unei astfel de inițiative. Cea mai slabă susținere se regăsește în Ungaria (32%), Spania (37%) și Regatul Unit (37%). (Această întrebare nu a fost adresată în Danemarca, Estonia și Elveția deoarece serviciul militar este deja obligatoriu în aceste țări.) În România, sprijinul pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu a fost exprimat de o pluralitate (49%) de respondenți. Cei din grupele de vârstă 60-69 de ani și peste 70 de ani sunt cei mai încântați de ideea serviciului militar obligatoriu (54%, respectiv 58%, exprimându-și susținerea). Cu toate acestea, procentul scade vertiginos la cel mai tânăr grup demografic (18-29 de ani). În medie, doar 27% dintre respondenții acestui grup, care au vârsta necesară pentru înrolare, și-a exprimat susținerea, majoritatea (57%) răspunzând că se opun unei astfel de inițiative.

-Europenii susțin Ucraina, indiferent de politica SUA. Datele ECFR arată că majoritățile sau pluralitățile de respondenți din unsprezece din cele douăsprezece țări participante la sondaj nu vor ca Europa să își retragă sprijinul militar pentru Ucraina, ca Ucraina să fie forțată să renunțe la teritoriul ocupat de Rusia sau ca sancțiunile economice împotriva Rusiei să fie ridicate, indiferent de schimbarea poziției SUA. Respondenții din Danemarca (78%), Portugalia (74%), Regatul Unit (73%) și Estonia (68%) sunt cei mai fermi susținători ai continuării sprijinului militar în cazul retragerii SUA. În mod similar, respondenții din Danemarca (72%), Portugalia (71%), Regatul Unit (69%) și Estonia (68%) se opun cel mai mult ideii ca Ucraina să fie forțată să cedeze teritoriile ocupate, în cazul în care SUA ar alege o astfel de abordare; de asemenea, aceștia sunt cei mai puternici oponenți ai ridicării sancțiunilor economice împotriva Rusiei, în cazul în care SUA ar dori acest lucru (Danemarca, 77%; Regatul Unit, 71%; Estonia, 69%; și Polonia, 68%). Într-un scenariu de inversare a politicii SUA, o majoritate de 41% dintre cetățenii români consideră că Europa nu ar trebui să accepte retragerea sprijinului militar, 48% sunt de acord că Europa nu ar trebui să facă presiuni asupra Kievului pentru a ceda teritoriile ocupate, iar 42% cred că Europa nu ar trebui să ridice sancțiunile împotriva Rusiei.

-Ostilitatea lui Trump față de Europa a dat naștere unui sentiment antiamerican. Acest lucru poate fi observat mai ales în Danemarca, acolo unde 86% dintre respondenți cred că sistemul politic american este „defectuos” și unde procentul populației care consideră realegerea lui Trump un lucru rău pentru cetățenii americani a crescut de la 54% la 76% în doar șase luni. O imagine similară se conturează în rândul cetățenilor portughezi, 70% dintre aceștia considerând că sistemul politic american de astăzi este „defectuos”, față de doar 60% atunci când ECFR a adresat aceeași întrebare în noiembrie 2020, după victoria la alegeri a lui Joe Biden. În Regatul Unit și Germania, majorități de 74% și 67% consideră că sistemul american este defectuos. Chiar și în Polonia, țară tradițional proamericană, procentul cetățenilor care împărtășesc această opinie a crescut de la 25% la 36% din noiembrie 2020.

-Posibilitatea decuplării UE de SUA în ceea ce privește apărarea și securitatea este văzută cu scepticism. Respondenții din Danemarca și Portugalia sunt cei mai optimiști în legătură cu realizarea acestui obiectiv, 52% și, respectiv, 50% dintre cetățeni considerând că este „posibil” ca UE să devină independentă de SUA în materie de apărare și securitate în următorii cinci ani. Scepticismul cel mai pronunțat se regăsește în Italia și Ungaria, acolo unde 54% și, respectiv, 51% dintre respondenți consideră că autonomia UE în domeniul securității și apărării este „foarte dificil” sau „practic imposibil” de realizat în următorii cinci ani. În rest, respondenții sunt împărțiți, inclusiv în România (45% cred că este posibil, în timp ce 39% cred că este dificil sau imposibil), Franța (44% versus 39%), Germania (44% versus 45%), Polonia (38% versus 48%), Estonia (41% versus 49%) și Spania (43% versus 47%). De asemenea, europenii sunt sceptici cu privire la capacitatea UE de a lăsa deoparte diferențele interne și de a deveni o putere globală, capabilă să concureze economic cu SUA și China. Opinia că UE poate deveni un astfel de jucător este slabă și minoritară în unsprezece din cele douăsprezece țări participante la sondajul ECFR (danezii se fac remarcați prin optimismul lor).

-Mulți cred că alianța transatlantică va fi refăcută odată ce Trump nu va mai fi președinte. O părere foarte răspândită este că relația transatlantică se va îmbunătăți odată cu plecarea lui Trump din funcție, acest lucru fiind cel mai evident în Danemarca (62%), Portugalia (54%), Germania și Spania (52%) și Franța (50%). Acest punct de vedere nu este foarte răspândit în Ungaria (20%) și România (28%), acolo unde destul de multe persoane – 24% și, respectiv, 19% – cred că Donald Trump nu a deteriorat cu adevărat relația transatlantică. Doar o minoritate dintre respondenții din fiecare țară (22%, în medie, în cele 12 țări) sunt de părere nu numai că Donald Trump a deteriorat relația dintre Europa și SUA, ci și că „efectele vor continua chiar și după ce Trump nu va mai fi președinte”. În plus, opinia predominantă în toate cele 12 țări care au participat la sondajul ECFR este că Europa poate continua să se bazeze pe SUA pentru descurajare nucleară (în medie, 48% dintre cetățenii de pe toate piețele sondate împărtășesc această opinie), menținerea prezenței militare pe continent (55%) și evitarea unui război comercial cu Washingtonul (54%).

-Trump 2.0 a declanșat o revoluție nu doar în geopolitica Europei, ci și în identitatea politică a principalelor sale partide politice. Revenirea lui Trump la putere pare să fi condus la o explozie de „travesti politic” în Europa. Susținătorii partidelor populiste nu mai sunt exclusiv împotriva statu-quoului, ci sunt acum și în favoarea contraproiectului trumpist. Iar cei care susțin partidele mainstream nu mai sunt pur și simplu în favoarea statu-quoului, ci se folosesc tot mai mult de imaginea lor de apărători ai suveranității naționale împotriva lui Trump. Prin urmare, publicul european este în prezent puternic polarizat în percepțiile sale despre sistemul politic american. De exemplu, alegătorii partidelor de dreapta – Fidesz (Ungaria), PiS (Polonia), Frații Italiei (Italia), AfD (Germania) și Vox (Spania) – au o viziune predominant pozitivă despre America, în timp ce electoratele mainstream din țările lor au o viziune predominant negativă despre sistemul politic american. În plus, modelul prezentat de SUA pare să le permită alegătorilor de extremă dreapta să devină și mai deschiși în criticile lor la adresa UE. Acest lucru reprezintă un salt uriaș pentru susținătorii unor partide populiste, cum ar fi PiS (Polonia), Vox (Spania) sau Chega (Portugalia), percepția că UE nu mai funcționează devenind acum majoritară, deși anterior era împărtășită doar de o minoritate dintre alegători. În schimb, alegătorii partidelor mainstream par să se ralieze în jurul drapelului european, mai ales în Germania și Franța. Consecința acestor schimbări ale opiniei publice o constituie apariția unei relații inverse în percepția despre SUA și UE, care nu exista înainte.

 Comentând asupra raportului sondajului multinațional, Mark Leonard, coautor și director fondator al Consiliului European pentru Relații Externe, a declarat: 

„Revoluția lui Donald Trump a ajuns în Europa, răsturnând identitatea sa politică și geopolitică. Sondajul nostru arată că europenii nu se simt în siguranță și că prezența lui Trump a determinat cererea de creștere a cheltuielilor pentru apărare, de reintroducere a serviciului militar și de extindere a capacităților nucleare în cea mai mare parte a Europei.

De asemenea, el transformă politica internă într-un mod similar cu Brexitul. Partidele de extremă dreapta nu mai sunt considerate doar antisistem, ci au ajuns să facă parte dintr-o internațională pro-Trump. Pe de altă parte, multe partide mainstream se reinventează ca apărătoare ale suveranității împotriva haosului trumpist.”

Coautorul și președintele Centrului pentru Strategii Liberale, Ivan Krastev, a adăugat:

„Efectul real al celei de-a doua veniri a lui Trump este că Statele Unite prezintă acum un model credibil pentru extrema dreaptă din Europa.

A fi astăzi proamerican înseamnă în principal să fii sceptic față de UE; a fi proeuropean înseamnă să fii critic față de America lui Trump”.