Europa se confruntă cu interferența Rusiei (editorial)

Georgia, România, Moldova… Regimul lui Vladimir Putin își conduce războiul hibrid în Uniunea Europeană, care trebuie să reacționeze ferm pentru a-l descuraja să continue, arată a analiză Le Monde, citată de Rador Radio România.

De mai bine de o săptămână, Georgia este în fierbere, scena zilnică a demonstrațiilor declanșate de decizia guvernului, din 28 noiembrie, de a suspenda procesul de aderare a fostei republici sovietice la Uniunea Europeană (UE). Această mișcare de protest, care s-a extins de la Tbilisi, capitala, în mai multe orașe din țară, este reprimată violent. Jurnaliștii sunt vizați în mod deliberat de poliție, sute de manifestanți au fost arestați, liderii opoziției arestați și brutalizați.

Premierul Irakli Kobakhidze a promis că va „face tot ce este necesar pentru a eradica complet fascismul liberal” al opoziției. La fel ca și în timpul revoluției ucrainene Maidan din 2014, mesajul protestatarilor georgieni este clar: aceștia acuză guvernul că dorește să le mențină țara pe orbita rusă, refuză această traiectorie și cer să continue apropierea de UE.

Susținuți de președintele pro-european al Georgiei, Salomé Zurabișvili, aceștia cer, de asemenea, noi alegeri și resping rezultatele votului din 26 octombrie, afectate de nereguli sesizate de numeroși observatori străini și în urma cărora partidul Visul Georgian, la putere de doisprezece ani, a ieșit învingător. Președinta, al cărei mandat se încheie luna aceasta, s-a angajat să rămână în funcția ei pentru că ea contestă legitimitatea Parlamentului care a ieșit din urne pentru a-i alege succesorul.

Stânjenită, cea mai mare parte a țărilor UE s-a limitat până acum la a condamna violența și a cere guvernului georgian să revină pe calea europeană. Unele țări se gândesc să-i urmeze pe baltici, care au anunțat sancțiuni împotriva celor responsabili de represiune. Ele au ezitat să se pronunțe în favoarea unor noi alegeri, considerând că, în ciuda neregulilor, Visul Georgian se află, fără îndoială, într-o poziție dominantă.

Această lipsă de fermitate face în mod evident jocul Kremlinului, care nu-și ascunde dorința de a menține spațiul post-sovietic sub controlul său. Vesticii, a avertizat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, joi, 5 decembrie, la Malta, trebuie să „înțeleagă că [Moscova ar fi] pregătită să folosească toate mijloacele pentru a-i împiedica să obțină ceea ce ei numesc ‘înfrângerea strategică a Rusiei” „.

Avertismentul vizează în principal Ucraina, dar nu există nicio îndoială că Rusia se află în spatele manipulărilor care au marcat ultimele alegeri din Moldova, Georgia și, cel mai recent, din România.

Niciodată, probabil, un scrutin organizat în UE nu a fost la fel de îndoielnic ca primul tur al votului prezidențial al României, din 24 noiembrie, în care un candidat pro-rus apărut de nicăieri, Călin Georgescu, a obținut aproape 23% din voturi după ce a făcut campanie aproape exclusiv pe TikTok. Serviciile de securitate românești au confirmat miercuri ceea ce multe mass-media au detectat: această popularitate bruscă pe această rețea de socializare foarte populară în România este rezultatul unei operațiuni de manipulare care a costat câteva sute de mii de euro și al cărei „mod de operare și anvergură” evocă un actor de stat fără nume, care nu poate fi decât Rusia.

Nu trebuie să ne mai ascundem fețele: regimul lui Vladimir Putin își poartă războiul hibrid chiar și în interiorul UE. Lipsa unei reacții ferme în Georgia sub pretextul că situația este lipsită de claritate nu poate decât să încurajeze Rusia să continue, acolo și în alte părți.

Sursa: LE MONDE / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea