Eșec de 22 de milioane de euro al unui program de digitalizare a bibliotecilor din mediul rural prin fonduri PNRR. 41 de proiecte așteptate, doar 14 depuse

22 din cele 37 de milioane de euro puse la dispoziție printr-un apel PNRR pentru renovarea și digitalizarea serviciilor bibliotecilor din mediul rural, multe aflate în stare deplorabilă, au rămas necheltuite. În termenul anunțat, nu au depus proiecte decât 14 județe. La lansarea apelului, în decembrie 2022, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cel care a organizat procedura de alocare a fondurilor, declara că se aștepta să fie depuse 41 de proiecte, pentru fiecare județ. Într-un răspuns trimis G4Media.ro Ministerul a transmis că va organiza un nou apel de proiecte pentru care categoria solicitanților eligibili va fi extinsă.

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) a lansat apelul de proiecte ”Finanțarea bibliotecilor pentru a deveni hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale” cu un buget total de 37 de milioane de euro alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Tipul de activități eligibile pentru finanțare erau:

• Renovarea bibliotecilor și echiparea cu calculatoare și echipamente tehnice, pentru a fi transformate în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, respectiv makerspace;
• Echiparea bibliotecilor cu echipamente informatice noi sau modernizate: 1 030 de biblioteci vor beneficia de echipamente informatice noi sau modernizate;
• Realizarea de cursuri de formare pentru dezvoltarea competențelor digitale pentru 100.000 de cetățeni din comunitățile defavorizate.

Solicitanți eligibili erau Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT județ) – Consiliile Județene; consorțiile formate din solicitanții menționați mai sus și bibliotecile județene/municipale/orășenești/rurale (din județ) și/sau autoritățile publice locale pentru bibliotecile de pe raza unității administrativ-teritoriale; Municipiul București și/sau Biblioteca Metropolitană București.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Obiectivele specifice ale proiectelor erau, printre altele, echiparea cu calculatoare și echipamente tehnice pentru 100 biblioteci rurale, municipale sau orășenești, schimbarea/modernizarea echipamentelor informatice în 1.030 de biblioteci, alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digital pentru 100.000 de persoane din comunități defavorizate. Valorile decontate pentru un proiect erau între 585.000 și 2,5 milioane de euro.

”În total vor fi finanțate 41 de proiecte.”, afirma Ministerul la momentul lansării apelului. Perioada de implementare a unui proiect începea odată cu semnarea contractului și se finalizează cel târziu la data de 30 iunie 2026.

Primul semnal de alarmă privind acest apel a venit în martie 2023, la momentul expirării termenului de înscriere, atunci când în platforma dedicată nu fusese depus nici un proiect. Prin Ordin de ministru, termenul a fost prelungit până pe 21 aprilie 2023. La final, în platformă au fost depuse 14 proiecte, opt fiind înregistrate în ultima zi, între orele 15.27 și 21.47.

Au candidat Consiliile Județene Vaslui, Prahova, Brașov, Dâmbovița, Vâlcea, Neamț, Sălaj, Bihor, Suceava, Ialomița, Dolj, Maramureș, Buzău, Harghita, suma cerută, în total, de aceste unități teritoriale fiind de aproximativ 15 milioane de euro. Până în acest moment, Ministerul Cercetării a evaluat și a aprobat finanțarea a șapte dintre cele 14 proiecte înregistrate.

Într-un răspuns pntru G4Media.ro, Direcția de Comunicare a Ministerului a transmis că, în perioada de consultare publică cu reprezentanții unităților teritoriale, anterioară perioadei de înscriere, ”Una dintre probleme discutate și neimplementate a fost cea referitoare la costurile ridicate pentru realizarea investiției (costing-ul inițial subdimensionat în elaborarea PNRR).

Ministerul de Reformă și Investiție (MCID) a lansat întreaga alocare din PNRR aferentă acestei investiții.” Ministerul a adăugat că, în viitor, va fi lansat un nou apel de proiecte pentru care va fi extinsă categoria solicitanților eligibili și va fi pus la punct ”un proces mai amplu de informare a potențialilor aplicanți pentru a ne asigura de atingerea jalonului” aferent PNRR.

Printre Consiliile Județene care nu au depus proiect în cadrul acestui apel se află cel din Ialomița al cărui președinte, Marian Pavel, a declarat pentru G4Media.ro că instituția pe care o reprezintă a adoptat trei hotărâri pentru a îndeplini condițiile cerute – fără succes, în final. ”Erau multe condiții restrictive, printre care acelea ca biblioteca să funcționeze într-un corp separat sau să nu fie vorba de clădiri cu risc seismic”, a susținut Pavel.

Un comunicat World Vision Romania din februarie 2022 anunța faptul că, dintre cele 1.877 de biblioteci comunale din România, mult mai puţine sunt, de fapt, funcţionale, majoritatea cărţilor fiind foarte vechi, iar clădirile nu sunt reabilitate.

O anchetă Recorder din 2021 dezvăluia faptul că ”în ultimii zece ani, s-au închis peste 700 de biblioteci comunale. Altele au fost lăsate în paragină și angajații obligați să îndeplinească alte sarcini din primărie. Asta în timp ce alte țări au transformat bibliotecile rurale în adevărate „hub”-uri unde tinerii de la sate au acces la cărți, la presă, la internet, dar și la programe de dezvoltare extra-școlare.”

În aceste condiții, România este pe primele locuri în Europa la analfabetismul funcțional, cu 44% dintre tinerii în vârstă de 15 ani care nu înțeleg textele citite.