După 10 ani începe judecata în dosarul ”Gaze ieftine” al lui Adriean Videanu și Ioan Niculae, la Instanța Supremă. Judecătorii au exclus mai multe probe obținute în baza mandatelor pe Legea siguranței naționale

Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat, marți, parțial, rechizitoriul întocmit în cazul cunoscut drept ”Gaze ieftine”, în care sunt judecați Ioan Niculae și Adriean Videanu. Decizia este definitivă. Judecătorii au exclus, însă, multe probe din dosarul făcut de DIICOT, printre care interceptări și înregistrări ale unor convorbiri telefonice, realizate în baza unor mandate pe Legea privind securitatea națională.

”Probele care au rămas îi sunt în totalitate favorabile lui Adriean Videanu”, a comentat avocata acestuia Eliza Ene, contactată de G4Media.ro pentru un punct de vedere față de decizia instanței.

Dosarul a stat în procedura camerei preliminare timp de 3 ani, iar urmărirea penală a durat 7 ani.

Acuzațiile din dosar

Acuzaţia principală a procurorilor DIICOT este legată de modul în care grupul Interagro, deţinut de Ioan Niculae, a beneficiat de gaze din producţia internă la un preţ subvenţionat. În total, reducerea ilegală este estimată la 94 de milioane de dolari.

În acest dosar, procurorii DIICOT au cerut şi urmărirea penală a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei. Este acuzat de aceleaşi fapte ca şi Adriean Videanu, dar nu a fost pus sub acuzare pentru că Parlamentul a refuzat să-i ridice imunitatea; acest lucru s-a întâmplat de două ori – în octombrie 2013 și februarie 2015.

Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, Varujan Vosganian şi, în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern şase ordine, respectiv trei memorandumuri, în scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate naţională de interes strategic) în interesul privat al SC Interagro SA, acordând discounturi comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către această companie, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, cu nerespectarea dispoziţiilor legale şi în condiţiile în care Interagro înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

DIICOT mai susţine că demersurile miniştrilor Varujan Vosganian şi Adriean Videanu s-au realizat în condiţiile în care Interagro înregistra o datorie reprezentând aproximativ 70% din bugetul anual al societăţii naţionale, fiind grav afectate principalele activităţi ale Romgaz, aceasta fiind transformată practic într-un furnizor al unui „client privat privilegiat” şi fiind pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. Procurorii mai arată că prin activitatea miniştrilor Vosganian şi Videanu, respectiv prin vânzarea preferenţială către Interagro a unor cantităţi masive de gaze naturale, această societate a fost plasată într-o veritabilă poziţie de monopol pe piaţa gazelor naturale.
Mai mult, Romgaz şi Ministerul Economiei, fiind entităţi ale statului cu atribuţii în domeniul energetic, prin folosirea Romgaz în favoarea Interagro, contrar scopului pentru care Romgaz a fost înfiinţată, s-au creat riscuri semnificative în planul securităţii energetice a României. În referatul procurorilor se mai reţine că Romgaz a livrat în această manieră către Interagro gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1.500.000.000 lei, respectiv 500 milioane dolari, din care 270 milioane lei (92 milioane dolari) reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Minuta instanței

”Admite contestaţiile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, de inculpaţii Niculae Ioan, Videanu Adriean, Alesandru Dan Victor, Stancu Lucian Adrian, Mirea Marin şi SC Interagro SA şi de partea civilă SNGN Romgaz SA împotriva încheierii din data de 22 ianuarie 2018 şi a încheierii nr. 347 din data de 7 iunie 2018, pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul 1692/1/2017/a1. Desfiinţează, în parte, încheierile atacate şi rejudecând: Exclude din materialul probator convorbirile telefonice şi comunicările interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României. Înlătură din încheierea dată la 22 ianuarie 2018, următoarele dispoziţii: – constatarea nulităţii interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice şi comunicărilor menţionate la punctul 2 din dispozitiv; – constatarea nulităţii ordonanţelor date de procuror în dosarul nr. 146/D/P/2010 din 8 mai 2014 şi din 1 octombrie 2014, prin care a fost solicitată comunicarea înscrisurilor deţinute de instituţii de stat şi societăţi comerciale, a nulităţii obţinerii în format letric şi electronic a înscrisurilor transmise în baza solicitărilor respective de SNGN Romgaz S.A., Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Ministerul Economiei, Direcţia Generală a Vămilor, Curtea de Conturi, Institutul Naţional de Statistică, S.C. Interagro S.A., S.C. Nitroporos S.A. Făgăraş, S.C. Ga Pro Chemicals S.A. Săvineşti, S.C. Amurco S.R.L. Bacău, S.C. Donau Chem S.R.L. Turnu Măgurele, S.C. Viromet S.A. Victoria, S.C. Amonil S.A. Slobozia, S.C. Azomureş S.A., precum şi excluderea acestora din materialul probator; – constatarea nulităţii expertizei financiar-contabilă judiciară efectuată în baza ordonanţelor nr. 146/D/P/2010 din 14 martie 2014, 31 martie 2014, 22 decembrie 2014 şi 26 ianuarie 2015şi dispoziţia de excludere a acesteia din materialul probator; – constatarea nulităţii audierii experţilor contabili Dumitriu Marinela şi Bercaru Florian din data de 21 septembrie 2016 şi excluderea acestora din materialul probator. Dispune îndepărtarea fizică de la dosarul cauzei a următoarelor mijloace de probă: – procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor interceptate şi înregistrate în baza mandatelor emise în temeiul Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, precum şi a suporţilor optici pe care sunt fixate; – extrasele de cont obţinute în format letric şi electronic de pe conturile aparţinând SNGN Romgaz SA deschise la S.A., Unicredit Ţiriac Bank S.A., Exim Bank S.A., BRD Groupe Societe Generale S.A., Banca Comercială Română S.A., Raiffeisen Bank S.A., CEC Bank S.A., Bancpost S.A., Nextebank S.A., Banca Transilvania S.A., ING Bank S.A., Piraeus Bank S.A., RBS Bank S.A., Citibank România S.A., Banca Comercială Carpatica S.A., Volksbank România S.A. şi Citibank Europe PLC, urmare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza încheierii din 7 mai 2014 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti în dosarul nr. 15319/3/2014. Dispune ca Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism să aducă la îndeplinire măsurile privind înlăturarea mijloacelor de probă excluse. Constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor ce nu au fost excluse şi a efectuării actelor de urmărire penală în măsura în care nu a fost constatată nulitatea acestora. Dispune începerea judecăţii în cauza având ca obiect acuzaţiile aduse inculpaţilor Niculae Ioan, Videanu Adriean, Alesandru Dan Victor, Stancu Lucian Adrian, Mirea Marin, Palaşcă Viorel, Apan Ioana, Kramer Alpar, Toth Francisc, Veza Marius Leonte, Ionaşcu Lucia şi SC Interagro SA prin rechizitoriul nr. 146/D/P/2010 emis la data de 31 mai 2017 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie –Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, astfel cum a fost remediat prin actul emis la data de 3 aprilie 2018 de acelaşi organ judiciar. Înlătură din încheierea nr.347 din data de 7 iunie 2018 dispoziţia privind cheltuielile judiciare. Men?ine celelalte dispoziții ale încheierilor atacate, în măsura în care nu contravin prezentei. Cheltuielile judiciare determinate de soluționarea contestațiilor rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu pentru inculpatul intimat Kramer Alpar, în sumă de 627 lei, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă.”

Foto: Ioan Niculae/ Sursa: Inquam Photos, Octav Ganea