G4Media.ro

Drept la replică

Sursa: http://en.sie.tlu.edu.vn/

Drept la replică

În virtutea dreptului la replică, vă rog să publicați următorul punct de vedere referitor la conținutul articolului intitulat EXCLUSIV Consiliul Național de Etică: Rectorul Universității Tehnice de Construcții din București a plagiat de patru ori un articol publicat de un cercetător din Taiwan, articol publicat în data de 29 aprilie 2022 pe site-ul https://www.g4media.ro/.

Textul publicat pe site-ul g4media.ro face referire în principal la patru articole la care sunt co-autor, preluând din hotărârea CNECSDTI aceste informații. De altfel, împotriva acestei hotărâri este depusă plângere prealabilă la care nu am primit răspuns de la CNECSDTI nici după împlinirea perioadei legale de trimitere a acestuia, așa cum nici nu am fost informat asupra acestei hotărâri în termenul legal.

Astfel, pentru o corectă informare, precizez următoarele:

Articolul “Seismic retrofitting of buildings using fluid viscous dampers. Case study”, autori: A.B. Cheșca, R. Văcăreanu., R. Ghica, publicat în Bulletin of the Technical University of Civil Engineering Bucharest (nr. 1), în anul 2004 și articolul “Seismic retrofitting of buildings using fluid viscous dampers. Case study”, autori: A.B. Cheșca, R. Văcăreanu, R. Ghica, publicat în Technical University of Civil Engineering Bucharest Scientific Bulletin, Series: Mathematical Modeling in Civil Engineering, în anul 2006 sunt de fapt unul și același, identice ca titlu, autori și conținut. Această situație are la bază o decizie administrativă a universității de a întrerupe seria Bulletin of the Technical University of Civil Engineering Bucharest și de a începe o serie nouă intitulată Technical University of Civil Engineering Bucharest Scientific Bulletin, Series: Mathematical Modeling in Civil Engineering. Astfel, ultimul număr din seria veche a buletinului a devenit primul număr din seria nouă a acestuia, articolele fiind translatate de la o serie la alta. Nu am folosit niciodată în listele de lucrări aceste două publicații identice, ci am făcut întotdeauna referire la cea mai recentă publicație.

Cele două articole menționate anterior se referă la reabilitarea seismică a unei clădiri a Facultății de Construcții Civile, Industriale și Agricole din cadrul Universității Tehnice de Construcții București. Scopul principal al acestei lucrări a fost de a verifica posibilitatea de aplicare a metodei de reabilitare seismică prin utilizarea dispozitivelor de disipare a energiei seismice pentru o clădire existentă încadrată în clasa I de risc seismic.

În partea introductivă, pe o întindere de circa 20% din cuprinsul articolului, lucrarea a promovat metode simplificate de analiză seismică a structurilor pentru construcții echipate cu dispozitive de disipare a energiei, metode puțin cunoscute comunității inginerești din România la acea vreme și nereglementate prin prescripții tehnice naționale.

Punctul central al acestei lucrări, căruia îi este dedicată partea covârșitoare a articolului, se referă la determinarea răspunsurilor seismice așteptate ale clădirii existente încadrate în clasa I de risc seismic și clădirii reabilitate pentru a pune în evidență reducerea răspunsului seismic al clădirii reabilitate comparativ cu cel al clădirii existente, precum și fezabilitatea și oportunitatea instalării dispozitivelor mecanice de disipare a energiei seismice în clădirea existentă.

Partea de lucrare supusă analizei CNECSDTI se referă la partea introductivă care tratează conceptele generale de calcul simplificat pe baza unor explicații și relații generale ce provin din dinamica clasică a construcțiilor și care erau disponibile în literatura consacrată de specialitate și incluse în reglementările de proiectare din Statele Unite ale Americii la acea vreme (2003 și 2004).

Această parte a lucrării nu a fost asumată de autori ca fiind o contribuție personală, ci doar arătată ca bază normativă, sursa informațiilor fiind citată la bibliografie conform regulilor impuse de revista de specialitate în anul publicării. De altfel, și raportul expertului străin menționează că relațiile de calcul și figurile incriminate fac parte din cunoștințele general valabile și sunt cuprinse în cărți de specialitate de referință citate la bibliografie, așa cum este de altfel citat și articolul din Taiwan.

În acest fel, expertul străin face diferența între plagierea rezultatelor cercetării (preluarea de teorii și rezultate noi), fapt care nu a avut loc, și cunoștințele comune validate ale domeniului ingineriei civile. Nu a existat nicio clipă intenția de a ne însuși rezultatele cercetării altor autori, fapt dovedit de includerea tuturor referințelor bibliografice în articol la finalul lucrării, în conformitate cu regulile revistei de acum 18 ani.

Mai departe, în cea mai mare parte a lucrării există contribuții ale autorilor foarte clar identificabile în partea de determinare a răspunsului seismic așteptat prin metode simplificate conform reglementărilor internaționale în vigoare la acea vreme, precum și prin metode superioare de calcul dinamic, contribuții limitate ca întindere prin numărul de pagini impus lucrării publicate.

Se incriminează faptul că există o eroare într-o relație de calcul ce apare în primul articol. Diferența semnalată ca eroare provine din considerarea în relația de calcul a ariei unei forme geometrice pentru care există simetrie diagonală în raport cu originea sistemului de axe.

Totodată, articolul “Strategy for seismic rehabilitation of buildings using fluid viscous dampers. Case study”, autori: A.B. Cheșca, R. Văcăreanu, R. Ghica, publicat la: Prima Conferință Europeană de Inginerie Seismică și Seismologie, Geneva, Elveția, în anul 2006 nu conține defel partea care a fost supusă analizei CNECSDTI în precedentul articol, deci nu poate fi supus aceleiași judecăți și hotărâri.

Acest articol menționează atât in text, cât și la bibliografie referințele, conform șablonului pus la dispoziția autorilor de către organizatorii conferinței. Conținutul acestui articol a fost apreciat pozitiv de către juriul conferinței, primul autor primind un grant de participare la cursurile ce au însoțit conferința, cât si la conferința propriu-zisă. De altfel, acest articol nici nu a fost menționat de expertul străin în raport, dar hotărârea CNECSDTI îl include în lista articolelor plagiate, în ciuda tuturor evidențelor.

Articolul “Posibilități de reabilitare seismica a clădirilor folosind amortizori cu amortizare vâscoasă. Dimensionare si analiza”, autori A.B. Cheșca, R. Văcăreanu., R. Ghica, publicat în Vol. III al Celei de a Treia Conferințe Naționale de Inginerie Seismică, București, în anul 2005 este o traducere în limba română a articolului “Seismic retrofitting of buildings using fluid viscous dampers. Case study”, autori: A.B. Cheșca, R. Văcăreanu., R. Ghica, publicat în Bulletin of the Technical University of Civil Engineering Bucharest (nr. 1), în anul 2004. Această abordare era utilizată în anii 2000 pentru a disemina informația publicată într-o limbă de circulație internațională.

Lucrarea din Taiwan nu este un articol, așa cum este incorect menționat, ci un material de training.
Parcursul meu profesional și didactic de peste 30 de ani poate fi analizat și judecat pe baza CV-ului care este public. Celelalte afirmații anecdotice care apar în articol și care nu se referă la hotărârea CNECSDTI sunt unilaterale și neconfirmate de o terță parte.

În ceea ce privește pensionarea personalului didactic, Legea Educației Naționale este foarte clară și precizează că aceasta se face la împlinirea vârstei de 65 de ani, Senatul universității putând prelungi anual statutul de titular după împlinirea acestei vârste. Deci, prelungirea nu este imperativă și Senatul UTCB a aplicat și aplică cu foarte mare atenție și strictețe această prerogativă.

 

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

10 comentarii

  1. haha sa copiezi exprimarea ideilor din alt articol, fie si daca e vorba de o recapitulare a cunostintelor existente in domeniu, descalifica complet articolul din punct de vedere stiintific.
    Si pune in umbra de indoiala si „punctul central al articolului”, poate a fost redactat cu o lipsa similara de rigoare, doar ca inca nu a fost identificat acest lucru.

    • E ca si cum ai acuza pe cineva ca a plagiat teorema lui pitagora sau regula de 3 simpla la rezolvarea unei probleme simple de geometrie sau aritmetica.

    • Nicidecum. Intr-un articol stiintific, fiecare propozitie trebuie sa fie contributia persoanala. Regula de 3 simpla nu are ce cauta intr-un articol, spui cu 2 cuvinte ca o folosesti si gata

      Eu nu zic ca o fi din punct de vedere al legii plagiat, atentie.
      Dar ma amuza cum marii savanti se agata de fiecare tehnicalitate si argumenteaza cu pasiune dar se si dau de gol prin ceea ce spun; articolul pare cel putin slab si neglijent , ca o primi sau nu verdictul de „plagiat”

    • intre „slab si neglijent” si „plagiat” este o diferenta majora.

      primul este o apreciere personala in raport cu un reper aleator si al doilea este un fapt obiectiv identificabil in baza unor reguli.

      mie slabe si neglijente mi se par toate publicatiile din fizica si matematica de dupa Einstein, Schrodinger si Godel. daca astia au aratat atat de clar limitele a ceea ce noi numim „stiinta” ce rost mai are sa sa ne mai batem capul. am aflat deja stiintific ca stim doar ce se poate stii, ce nu se poate stii nu vom afla niciodata. dar sunt sigur ca sunt milioane de cercetatori care isi vad de treaba fara sa ii intereseze parerea mea. 🙂

      parerea mea de taximetrist usor afumat este ca uneori se merge cam departe cu vanatoarea de plagiatori.
      regulile obiective pot fi sumarizate intr-un software, iar daca este nevoie de o verificare mai minutioasa de atat, atunci numai expertii din domeniul respectiv isi pot da o parere pertinenta, nu orice jurnalist generalist care nu intelege domeniul.

      sigur ca unele paperuri sunt mai valoroase ca altele, se poate face o ierarhie… buletinul tehnic al utcb nu este ca scientific american… evident… de-aia exista indexarile celea isi, scopus pentru reviste sau indicele hirsch pentru autori.
      dar asta nu inseamna ca se poate trage vreo concluzie morala despre autor sau ca orice jurnalist generalist poate sa isi dea cu parerea despre orice.

      este un mod de a face jurnalism slab si neglijent ca sa citez pe cineva.

    • E o diferenta din punct de vedere legal nu contest, dar valoarea stiintifica e oricum pusa sub semnul intrebarii. Ca sa scrii un articol stiintific macar vag relevant, trebuie sa faci minima dovadat ca poti urma niste rigori si un format.

      Si tu te-ai dat de gol cu evaluarea ta ca „ce rost mai are sa ne batem capul”. Nu mai simt nevoia sa comentez dupa o asemenea generalizare brutala, nici nu mai are rost 🙂

    • „Intr-un articol stiintific, fiecare propozitie trebuie sa fie contributia persoanal” – In nici un caz. Ca om de stiinta nu incepi de la 0. Lucrezi pe baza altor descoperiri prealabile, iar ce est important este sa le citezi, daca este nevoie. Nu cred ca exista un articol stiitific in lumea asta care sa nu aiba referinte la alte lucrari, ceea ce este important este sa nu iti asumi merite care nu sunt ale tale

  2. Din ce in ce mai dezamagit de G4M. Citesc un drept la replica care e scris de „Redactia”. Pe tot parcursul dreptului la replica, nu se intelege CINE este cel care a scris aceasta replica. Logica spune ca ar fi unul din cei trei autori ai publicatiilor, dar care dintre ei e un mister. Asta, daca ai logica, in ziua de azi, multi nu au. Absolut JENANT pentru o publicatie care se doreste a fi normala si deasupra mocirlei publicistice romaneasti. Treziti-va fratilor ca va afundati cu pasi repezi in mocirla.

    • John, tu stii ce inseamna „drept la replica”?
      Articolul initial, pe care ar fi fost bine sa il citesti, este despre Radu Văcăreanu. In exclusivitate. Articolul initial nu se refera DELOC la ceilalti 2 autori.
      Raspunsul de aici – replica – este evident a d-lui Văcăreanu… Poate ca de la tine insuti ar trebui sa ceri un pic mai multa logica…

  3. Cativa nu stiti pe ce lume traiti…ca tot romanu’ va pricepeti si la constructii…si autorul articolului initial si cativa indignati…G4M probabil a scris un art.lacomanda crezand ca da lovitura…cand colo Vacareanu e cinstit…dar gasim un scelerat sa ne spuna de diplomele false de la geodezie…sau de Sanda Manea care a furat 78 000 …sau ce tampenie scrie acolo.
    Primatelor – ca sa ma adresez plastic – inginerii e destepti si de obicei cinstiti