Dr. Sorina Rohnean, MedLife: „Un bărbat tânăr, aparent sănătos, poate prezenta un început de boală cardiovasculară care nu s-a manifestat simptomatic niciodată”. Află ce investigații sunt recomandate barbaților după 40 de ani

Ai împlinit 45 de ani, ai un job care te ține în priză, dar, din fericire, îți permite să te ocupi și de familie și de hobby-urile tale. Îți place să ieși la fotbal, dar la fel de mult îți place și să mănânci de la fast-food uneori sau să ieși la o bere cu prietenii.

Pe măsură ce înaintezi în vârstă, corpul începe procesul de îmbătrânire care, bineînțeles, este influențat de diverși factori – unii sunt nemodificabili, precum moștenirea genetică, iar alții sunt variabili, cum ar fi stilul fiecăruia de viață. De aceea, grija pentru sănătate nu ar trebui să fie doar o preocupare punctuală, dimpotrivă, e important să devină parte din rutina ta. Pe lângă un stil de viață echilibrat, nu ar trebui să uiți nici de vizitele la doctor, în scop preventiv. Poți începe cu o vizită la medicul generalist și, adesea, se recomandă și o vizită la cardiolog, mai ales că, după vârsta de 40 ani, la inimă încep să intervină modificări ale vaselor de sânge, prin apariția aterosclerozei și a complicațiilor acesteia.

Ce schimbări se petrec la nivelul inimii după înaintarea în vârstă

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Bolile cardiovasculare sunt o problemă majoră în România, unde una din patru persoane se află în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară. Odată cu înaintarea în vârstă, la nivelul arterelor din inimă apar depuneri de colesterol din fluxul de sânge și, treptat, îngustări ale arterelor prin formarea plăcii de aterom. Au loc o serie de procese care, în final, pot duce la ruptura plăcii de aterom (pe scurt, pereții vaselor de sânge și ai unor artere sunt infiltrați cu o substanță grasă care se poate rupe / desprinde) și la apariția trombozei (când vasul sangvin este astupat cu un cheag de sânge), realizând complicații la nivelul mușchiului inimii, prin reducerea fluxului sanguin sau chiar prin obstrucția ori blocarea completă a acestuia.

„Un bărbat aparent sănătos poate prezenta un început de boală cardiovasculară care nu s-a manifestat simptomatic niciodată. Este important să analizăm stilul de viață și factorii de risc cardiovasculari pe care un pacient îi prezintă: dacă este fumător, dacă are o alimentație echilibrată sau consumă preponderent grăsimi și mâncare de tip fast-food, dacă face mișcare (activitate fizică) sau este sedentar, dacă este normoponderal sau este obez, dacă are asociate dislipidemie, hipertensiune arterială, diabet zaharat și/sau alte boli cronice”, explică dr. Sorina Oana Rohnean, medic specialist Medicină internă în cadrul Hyperclinicii MedLife Genesys Arad.

De ce se recomandă un ECG de efort bărbaților de peste 40 ani

În urma consultului cardiologic, medicul poate recomanda și un test ECG de efort, o metodă de investigație recomandată frecvent în cazul bărbaților care au împlint 40 de ani, ca parte din rutina de prevenție primară. Prin prevenție primară se înțelege evaluarea sistematică a riscului cardiovascular, mai ales la persoanele care au deja un istoric familial de boală cardiovasculară apărută la vârstă tânără, sau care fumează, au hipertensiune arterială, diabet zaharat, nivel crescut al lipidelor în sânge sunt obeze sau sedentare. Testul ECG nu este invaziv și are rolul de a evalua atât diagnosticul de boală coronariană ischemică, cât și severitatea în bolile cardiovasculare.

În timpul efortului fizic, se pot declanșa tulburări de ritm cardiac nediagnosticate anterior, care pot fi surprinse astfel la această investigație atât de simplă și nedureroasă. „În general, pentru pacienții aparent sănătoși se recomandă testul de efort dacă urmează să efectueze un efort fizic susținut și au fost sedentari pentru o lungă perioadă de timp sau dacă sunt implicați în servicii care pot pune în pericol siguranța celorlalți, precum piloții sau șoferii profesioniști”, spune dr. Sorina Rohnean.

Reacția organismului este diferită în funcție de complexitatea și durata efortului fizic, precum și în funcție de poziția în care stă pacientul. Astfel, în timpul efectuării efortului, prin secreția unor hormoni, are loc o adaptare la efort, prin vasoconstricție, sângele fiind redirecționat spre spre mușchii implicați în efort, inimă și creier.

„În timpul testului de efort se pot aprecia capacitatea de efort, răspunsul frecvenței cardiace și al tensiunii arteriale la efort, cât și descoperirea tulburărilor de ritm cardiac. Testul ECG de efort este pozitiv în momentul în care pacientul îndeplinește criterii specifice de ischemie miocardică, dacă are o durere resimțită în piept sau tulburări de ritm cardiac”, precizează dr. Ana Maria Vlădoianu, medic primar cardiolog (cu competență în ecocardiografie) în cadrul Hyperclinicii MedLife Genesys Arad.

După ce testul de efort a fost efectuat, medicul se va uita peste rezultate și va evalua factori precum: informațiile obținute în urma electrocardiogramei, modificările în valorile tensiunii arteriale, modificările apărute în ce privește ritmul cardiac, orice fel de simptome observate în timpul testului de efort, capacitatea de efort fizic a pacientului. Medicul va trage o concluzie pe baza interpretării acestor informații, ținând cont de faptul că printre posibilele rezultate se află:

• Un rezultat pozitiv (sau anormal) – la testul de efort au fost descoperite posibile dovezi ale unei boli de inimă.
• Un rezultat negativ (sau normal) – testul de efort nu a găsit niciun fel de dovezi cum că pacientul are o boală cardiovasculară.
• Rezultate neclare sau neconcludente – testul de efort nu a putut să determine dacă o boală de inimă afectează sănătatea pacientului.

În funcție de rezultatele pe care pacientul le obține în urma testului de efort, medicul va discuta ulterior dacă sunt necesare investigații și teste suplimentare și va explica opțiunile de tratament – dacă este cazul. În unele situații, dacă medicul cardiolog sau medicul internist descoperă informații importante cu privire la activitatea electrică a inimii, este posibil ca pacientul să necesite alte programări sau testări ulterioare, pentru a confirma rezultatul testului de efort.

Printre investigațiile recomandate pentru follow-up se număr imagistica prin rezonanță magnetică la nivelul inimii (pentru a evalua structura mușchiului inimii), CT la nivelul arterelor coronare (prin această investigație medicul se uită la arterele care irigă inima cu sânge).

Alte investigații recomandate după vârsta de 40 de ani

Înainte de a fi efectuat ECG de efort, este bine ca pacientului să i se facă un bilanț biologic general. Se urmăresc, printre altele, profilul lipidic, nivelul trigliceridelor din sânge, glicemia, anumite enzime hepatice (care îi pot îndrepta pe medici spre diagnosticul unei boli hepatice cronice).

Dincolo de investigațiile care vizează bolile inimii, după vârsta de 40 de ani nu trebuie omisă nici analiza PSA, care evaluează prostata. De asemenea, se recomandă inclusiv un test de screening pentru cancerul de colon, test prin care seevaluează eventualele pierderi de sânge prin scaun (numite „oculte” – care nu se văd cu ochiul liber). În acest caz este recomandată colonoscopia, investigație care trebuie efectuată după vârsta de 40 ani, periodic, pentru prevenția cancerului de colon. Această investigație trebuie să fie făcută punctual atunci când pacientul are tulburări gastrointestinale sau pierderi de sânge în scaun, subliniază dr. Rohnean. Nu în ultimul rând, o ecografie abdominală, la bărbații după vârsta de 40 de ani, poate evidenția diverse probleme.

Așasar, o vizită în cabinetul medicului specialist internist sau la medicul cardiolog este benefică pentru orice bărbat cu vârsta peste 40 ani, pentru a diagnostica din timp probleme ce ar putea să apară, atât la nivelul cordului, dar și în cazul altor organe, și pentru a preveni ca acestea să devină mai grave.

Dacă vrei să te asiguri că faci tot ce e posibil pentru a avea grijă de sănătatea ta după vârsta de 40 de ani, medicii buni îți recomandă pachetul de sănătate „Bărbatul matur, activ și sportiv”, accesibil în clinicile din rețeaua MedLife.

***

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.medlife.ro.

Note bibliografice:

https://www.verywellhealth.com/exercise-tolerance-test-5213589#toc-after-the-test