Doi prieteni ai lui Putin și două sticle de coniac. Cum a călătorit liderul chinez Xi Jinping în Europa

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Europa după o absență de cinci ani. Vizita sa a arătat cât de radical s-a schimbat lumea în acest scurt interval de timp și cât de mult s-au distanțat Vestul și Estul de la atacul Rusiei asupra Ucrainei, scrie BBC.

China s-a transformat din partener și concurent al Europei într-un rival care îi amenință securitatea. În cinci ani, economia chineză a depășit-o pe cea europeană, iar Xi a consolidat toată puterea în mâinile sale și a devenit efectiv un conducător pe viață , contrar tradiției chineze moderne.

El nu i-a întors spatele „dragului său prieten” Vladimir Putin când acesta a devenit un paria în Occident și nu a condamnat primul război pe scară largă pe care l-a declanșat pe teritoriul european după cel de-al Doilea Război Mondial.

Xi și-a ales itinerariul turneului european în așa fel încât, în toate cele cinci zile, a mers doar pe covoare roșii și a luat masa acompaniat de fanfare militare și ansambluri folclorice.  Doar într-una dintre aceste zile – chiar prima – a ascultat plângerile europenilor cu privire la dezechilibrele comerciale și la sprijinul pentru atacul Rusiei asupra Ucrainei.

În restul timpului a comunicat fie în privat cu politicosul președinte francez Emmanuel Macron, fie în public cu „prietenii adevărați” ai Chinei, în persoana celor doi principali prieteni ai lui Putin în Europa: premierul ungar Viktor Orban și președintele sârb Aleksandar Vucic.

Xi a apărut în fața europenilor în imaginea unui împărat chinez, gata să asculte, dar nu să ia în seamă revendicările Europei, pe care o consideră un vasal al Statelor Unite, singurul rival militar, geopolitic și economic al Chinei, spun experții. Iar coregrafia vizitei sugerează că aceasta nu s-a adresat unui public european, ci unui public intern chinez.

„Vizita este menită să trimită un semnal clar pentru consumul intern: uite, avem prieteni în Europa”, a evaluat expertul francez Philippe Le Corré de la Asia Society France rezultatele călătoriei lui Xi.

Două sticle de coniac

La fel ca în călătoria de anul trecut la Beijing, președintele francez a jucat rolul polițistului bun pentru Xi la Paris și i-a încredințat rolul polițistului rău șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În mod corespunzător, ambii i-au transmis lui Xi cele două principale nemulțumiri ale Europei. Prima este ceea ce UE consideră a fi o concurență neloială din partea Chinei în domeniul comerțului. A doua este sprijinul acordat de China Rusiei, care se află în război cu Ucraina.

Xi a răspuns la prima plângere în mod tradițional – nu există distorsiuni, pur și simplu producem bunuri mai bune și mai ieftine decât ale voastre. Și, ca întotdeauna, a numit războiul o „criză” și a vorbit în spiritul că acest lucru nu ne privește, nu este nevoie să vă certați cu noi din cauza Ucrainei.

„Suntem împotriva folosirii crizei din Ucraina pentru a învinui sau defăima o țară terță și a alimenta un nou Război Rece”, a declarat Xi la o conferință de presă comună cu Macron. „China nu a început această criză și nu participă la ea”.

În ceea ce privește disputele comerciale, Macron a înregistrat aceleași eșecuri ca și în încercarea sa de a-l convinge pe Xi să renunțe la Putin.

Președintele francez i-a oferit liderului chinez două sticle de coniac – Hennessy XO și Louis XIII de la Remy Martin (prețuri începând de la 3.000 de euro pe sticlă). Dar Xi a promis doar că va renunța temporar la tarifele la importurile de coniac francez până la finalizarea anchetei antitrust pe care Beijingul a lansat-o ca răspuns la o acțiune similară a UE împotriva vehiculelor electrice chinezești care au inundat piața europeană.

Războiul comercial continuă, iar bătălia pentru investițiile chinezești este câștigată în continuare de cei care nu îl chinuie pe Xi cu întrebări despre Putin, nu prind spionii chinezi și nu cer acces pe piața chineză pentru a elimina distorsiunile din comerț.

Xi s-a dus la ei după ce a luat prânzul cu Macron pe o trecătoare de munte cețoasă și înzăpezită din Pirinei, unde francezul i-a oferit chinezului o altă sticlă – de data aceasta de Armagnac.

Doi prieteni ai lui Putin

În zilele următoare ale turneului european, Xi nu a avut parte de critici sau de plângeri – i s-au cântat osanale, i s-a mulțumit și a fost curtat la cel mai înalt nivel. În Serbia și Ungaria, el a găsit europeni care erau gata nu doar să fie prieteni cu China, ci și care îi împărtășeau ostilitatea față de Statele Unite, autoritățile politice ale Uniunii Europene și blocul militar NATO.

Aici nu s-a mai vorbit despre războiul din Ucraina și dispute comerciale, ca în Franța, ci despre investiții chinezești în Ungaria și Serbia, despre fabrici de vehicule electrice și despre calea ferată de mare viteză Belgrad-Budapesta.

Dar dacă Ungaria devine într-adevăr, treptat, principalul hub pentru companiile chinezești pe piața unică a UE, atunci importanța microscopică a comerțului și afacerilor cu Serbia la scara economiei chineze nu ar fi putut să-l atragă pe Xi. El a venit la Belgrad pentru un motiv complet diferit.

„Xi Jinping vine în Serbia pentru a doua oară în opt ani, nu din cauza economiei, ci din cauza politicii”, a declarat Richard Turcsani, de la Institutul Central European de Studii Asiatice, pentru BBC Serbian Service.

Xi a aterizat la Belgrad pe 7 mai, în ziua în care, cu un sfert de secol în urmă, aviația americană a bombardat ambasada Chinei din capitala sârbă.

„În urmă cu 25 de ani, NATO a bombardat în mod perfid ambasada chineză din Iugoslavia. Nu vom uita niciodată acest lucru. Poporul chinez prețuiește pacea, dar nu vom permite niciodată ca această istorie tragică să se repete”, a scris Xi într-un articol pentru un ziar sârb înainte de vizită.

La sosire, el i s-a adresat lui Vucic ca fiind „prietenul meu drag” și a numit Serbia „o țară minunată și prietenoasă”. Xi și-a exprimat sprijinul pentru „acțiunile independente” ale Serbiei în domeniul securității și al „integrității teritoriale în problema Kosovo”, iar ca răspuns a auzit de la Vucic: „Taiwanul este China”.

După care Xi a zburat spre Ungaria, unde premierul Viktor Orban îl aștepta cu brațele deschise.

În Ungaria, Xi a lăudat Ungaria pentru dorința sa de a sfida SUA și UE în ceea ce privește politica externă și comerțul cu China.

„Nu suntem prieteni împotriva nimănui sau din cauza dictatului cuiva”, a declarat Xi, citat de agenția oficială de presă Xinhua.

Urmează Vladimir Putin

Xi va pleca acasă vineri, iar săptămâna viitoare liderul rus Putin, proaspăt învestit pentru un al cincilea mandat, va veni să-l viziteze. Prietenia cu el a afectat relațiile Chinei nu doar cu Statele Unite și cu vechea Europă, ci și cu cei care în ultima vreme au fost deschiși la cooperare. Acesta este un alt rezultat clar al turneului european al lui Xi.

Cu doar câțiva ani în urmă, China dezvolta cu succes relațiile cu țările din estul UE, încercând să compenseze ostilitatea crescândă a puterilor occidentale. China a reunit 16 țări europene în clubul „16+1” și a promis investiții și un parteneriat reciproc avantajos.

Cu toate acestea, scrisorile de intenție au rămas mai mult pe hârtie, chinezii nu au trimis niciun ban, iar deficitul comercial nu a făcut decât să crească. Până la începutul pandemiei Covid, clubul a început să se destrame și, imediat ce Kremlinul a trimis trupe pentru a cuceri Ucraina, iar Xi a continuat să extindă comerțul cu Rusia lui Putin, inițiativa 16+1 s-a destrămat.

Mai mult, invazia a dus la extinderea blocului NATO, o idee detestată atât de Xi, cât și de Putin.

„Pentru a spune lucrurilor pe nume, întărirea NATO în estul și nordul Europei nu este cea mai mare realizare a diplomației chineze”, a declarat Philippe Le Corré de la Asia Society France. „Războiul din Ucraina a întors țările din estul și nordul Europei către o alianță transatlantică”.

Turneul său european a dovedit încă o dată că nu consideră Europa un jucător independent, că nu este gata să renunțe la aliatul său Putin de dragul acesteia și nu se opune continuării politicii de „divide et impera” – să se împrietenească cu cei care nu pun întrebări incomode, împotriva celor care mereu în plângeri.