DOCUMENT Instrumentul financiar surprizător propus de Spania pentru o rezolvare a crizei economice care să mulțumească și statele bogate din nordul UE: emiterea de obligațiuni perpetue, care nu trebuie răscumpărate

Spania va propune în Consiliul European de astăzi o soluție financiară surprinzătoare pentru rezolvarea crizei economice provocate de coronavirus: emiterea de către UE a unor obligațiuni perpetue în valoare de 1,5 trilioane de euro (”perpetual bonds”), care nu trebuie răscumpărate niciodată și sunt purtătoare de dobândă scăzută.

Aceste obligațiuni perpetue ar urma să strângă rapid suma necesară ajutării economiilor lovite dur de criză, sume ce vor fi direcționate către statele membre sub formă de granturi nerambursabile și care nu se vor constitui în datorie comună.

Soluția guvernului condus de premierul Pedro Sanchez a fost prezentată în exclusivitate de ziarul spaniol El Pais, care a publicat și documentul de poziție cu care executivul de la Madrid va intra în ședința Consiliului European de astăzi.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

• Citește aici Documentul de poziție al Guvernului Spaniei

Obligațiunile perpetue sunt un instrument financiar rar utilizat de state ori companii. Ele nu trebuie răscumpărate niciodată, sunt purtătoare ale unor dobânzi constante și presupun un grad mare de încredere al investitorilor în entitatea care le emite. Un exemplu sunt obligațiunile perpetue emise de guvernul Marii Britanii pentru a-și finanța efortul financiar din Primul Război Mondial sau cele emise de autorități locale olandeze în secolul 17 și deținute acum de Universitatea Yale.

Propunerea Spaniei are rolul de a înlătura opoziția Olandei, Germaniei și a altor state nordice care nu își doresc să preia datoria țărilor din sudul UE sub forma obligațiunilor clasice (coronabondurile cerute insistent de Italia, Grecia, Portugalia și Spania în primele luni ale pandemiei).

Statele nordice, mai ales Olanda și Germania, nu vor să își asume datoriile uriașe ale statelor din sud, iar obligațiunile perpetue ar înlătura exact această reticență. Practic, dacă instrumentul propus de Spania va fi acceptat de restul statelor, dobânda pentru aceste obligațiuni perpetue (circa 5 miliarde de euro anual) ar urma să fie plătită de Comisia Europeană, un efort mic în comparație cu bugetul UE.

Guvernul Sanchez arată în documentul de poziție că toate instrumentele create până acum în UE (parte din pachetul de jumătate de trilion de euro) sunt credite pe care statele membre trebuie să le returneze la un moment, în timp ce noua propunere ar avea avantajul că nu s-ar constitui într-o datorie de facto.

Context. Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă. În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice.

Dar ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei.

Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.

Foto: Premierul Spaniei, Pedro Sanchez / Facebook