DOCUMENT Avertisment dur: Deficitul comercial cu produse alimentare a devenit o vulnerabilitate pentru România. Soluțiile propuse de instituția care reunește BNR, ASF și Guvernul pentru a avea firme-campion

Deficitul comercial cu produse alimentare al României a ajuns la 4,3 miliarde euro în decembrie 2019, dublându-se în ultimii cinci ani, și a devenit o devenit o vulnerabilitate cu posibil potențial sistemic, arată o analiză a Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială, instituție care reunește reprezentanții BNR, ASF și ai Guvernului.

Mai mult, analiza instituției arată că acest deficit uriaș poate produce efecte negative majore în cazul unei crize financiare și în ceea ce privește necesitatea asigurării securității alimentare într-o criză precum cea generată de pandemia COVID-19.

Național pentru Supravegherea Macroprudențială arată că criza generată de pandemia COVID-19 a adus în discuție trei subiecte importante pentru agricultură și industria alimentară:

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

– nevoia de a scurta lanțurile de producție și aprovizionare și de a reduce complexitatea acestora
– asigurarea unui nivel adecvat de siguranță alimentară
– digitalizarea mai amplă a proceselor de producție și distribuție.

Instituția avertizează că, în contextul în care o parte semnificativă din componentele lanțurilor de producție se află în afara țării, gradul ridicat de complexitate al lanțurilor de producție și aprovizionare distanțează consumatorul final de produsul agroalimentar, traducându-se într-o fragilitate în creștere a întregului sistem. În plus, cu cât aceste lanțuri au mai multe componente în afara țării, devenind astfel mai lungi, cu atât cota de valoare adăugată creată la nivel național va tinde să fie mai redusă.

Specialiștii arată că scurtarea acestor lanțuri de producție ar putea genera forme mai mult sau mai puțin pronunțate de protecționism, dar indică faptul că, în anii următori, accentuarea protecționismului poate da naștere unor noi modele de afaceri în zona agroalimentară. ”România are potențial să se poziționeze bine în această nouă paradigmă având în vedere atât potențialul agricol care nu este prelucrat pentru obținerea de produse finite, cât și cel financiar, potențat prin accesarea mai amplă a resurselor disponibile la nivel european pentru activități de digitalizare, inovare și legate de economia verde”, potrivit raportului citat.

Principalele măsuri propuse de Comitet pentru rezolvarea acestei probleme:

– dezvoltarea de programe, prin dialog strâns cu reprezentanții asociațiilor de profil, care să implementeze Strategia Uniunii Europene ”De la fermă la furculiță” și declarația de cooperare ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale”
– creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor și a Fondului Român de Contragarantare în susținerea firmelor din agricultură și din industria alimentară
– revizuirea mecanismului certificatelor de depozit
– îmbunătățirea legislației privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare
– crearea unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate
– implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar.

Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială propune o metodologie pentru identificarea firmelor care ar putea fi potențiali campioni naționali în domeniul agroalimentar. La o primă simulare, metodologia a identificat aproape 500 de firme (din cele circa 33.000 de companii din sectorul agroalimentar), majoritatea covârșitoare având capital autohton, care să fie în vizorul autorităților sau creditorilor pentru a ajunge în această postură. De remarcat că dintre cele 500 de firme identificate preliminar, doar 56% au acces la credite bancare.

De asemenea, instituția propune punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor care îndeplinesc unul dintre următoarele criterii:

(i) creează lanțuri alimentare,
(ii) generează clustere locale,
(iii) produc bunuri ecologice,
(iv) produc bunuri care se află în Top 10 importuri bunuri agroalimentare,
(v) se află în lista potențialilor campioni naționali,
(vi) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din declarația ”Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura europeană și zonele rurale” sau care adoptă pe scară largă tehnologii digitale, respectiv care
(vii) au un rol activ în cadrul programelor create pentru atingerea obiectivelor din Strategia UE ”De la fermă la furculiță” sau care contribuie la realizarea agendei schimbărilor climatice în domeniul agriculturii.

Citește aici Raportul integral

Foto: Pexels.com