Dezvoltarea omenirii a înregistrat o încetinire neașteptată după revenirea post-Covid, raport ONU

După revenirea post-Covid, omenirea a înregistrat o încetinire „neașteptată” și „îngrijorătoare” a dezvoltării sale în 2024, chiar înainte de reducerile drastice ale ajutorului internațional, potrivit unui raport ONU publicat marți.

Înainte de „anomalia” pandemiei, care a condus la o scădere fără precedent a indicelui de dezvoltare umană (IDH) în 2020 și 2021, luând în considerare nivelul de trai, sănătatea și educația, lumea se afla pe o traiectorie ascendentă care ar fi permis atingerea unui nivel ridicat de dezvoltare umană în 2030.

Dar revenirea care a readus lumea la nivelurile de dinainte de secole până în 2023 „pare să își piardă elanul”, iar decalajul dintre țările bogate și cele sărace s-a adâncit, potrivit raportului anual al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) preluat de France Presse.

Astfel, „dacă progresul lent înregistrat în 2024 devine «noua normalitate»”, atingerea acestui nivel înalt de dezvoltare sperat „ar putea dura încă câteva decenii, făcând lumea noastră mai puțin sigură, mai divizată și mai vulnerabilă la șocurile economice și ecologice”, avertizează Achim Steiner, directorul PNUD.

Cu atât mai mult cu cât această încetinire a început chiar înainte de recentele reduceri drastice ale ajutorului internațional anunțate de mai multe țări, în special de Statele Unite.

Dacă țările bogate „nu mai finanțează dezvoltarea”, „acest lucru va avea un impact asupra economiilor, asupra societăților și, da, într-un an sau doi, ar putea avea repercusiuni asupra indicelui de dezvoltare umană: o speranță de viață mai mică, venituri în scădere, mai multe conflicte”, se teme Achim Steiner într-un interviu acordat AFP.

Deși experții PNUD nu sunt încă siguri de cauzele care stau la baza încetinirii observate în 2024, ei au identificat ca unul dintre factorii determinanți o încetinire a progresului în ceea ce privește speranța de viață, poate legată de efectele secundare ale Covid sau de războaiele care se înmulțesc în întreaga lume.

În acest context, PNUD speră că inteligența artificială poate „da startul dezvoltării”.
Raportul se concentrează pe provocările și riscurile instrumentelor AI, dezvăluind un sondaj realizat pe 21 000 de persoane din 21 de țări între noiembrie 2024 și ianuarie 2025.

Rezultatele arată că aproximativ una din cinci persoane utilizează deja inteligența artificială, iar două treimi dintre cei intervievați se așteaptă să o folosească în anul următor pentru educație, sănătate și muncă.

IA „va schimba practic fiecare aspect al vieții noastre”, notează Achim Steiner, considerând că oportunitatea pe care o reprezintă pentru dezvoltarea umană este acum „o chestiune de alegere”.

„Viitorul este în mâinile noastre. Tehnologia este despre oameni, nu doar despre lucruri. Sub strălucirea invențiilor se ascund alegeri importante, făcute de indivizi sau de grupuri, ale căror consecințe se vor răsfrânge asupra generațiilor”, subliniază raportul.
În special, alegerea între construirea unei economii „colaborative” cu inteligența artificială sau concurența cu aceasta.

În timp ce aproximativ jumătate dintre persoanele intervievate se așteaptă ca cel puțin o parte din locurile lor de muncă să fie înlocuite de inteligența artificială, acestea par, de asemenea, pregătite să profite de această oportunitate: 60% dintre cei intervievați speră la apariția unor locuri de muncă care nu există.

PNUD subliniază, de asemenea, riscurile asociate inteligenței artificiale, în special inegalitățile de acces între țările bogate și cele sărace, precum și „prejudecățile culturale” asociate datelor parțiale și țărilor în care sunt dezvoltate instrumentele și sunt instruiți roboții de chat.

Un studiu recent al cercetătorilor de la Universitatea Harvard, citat în raport, arată că răspunsurile ChatGPT sunt mai apropiate de cele ale unui om care trăiește într-o țară bogată vorbitoare de limbă engleză decât de cele ale unei persoane care trăiește într-o țară săracă.

Dar „putem concepe soluții pentru a reduce acest risc”, asigură Achim Steiner, susținând că acest pretext nu ar trebui să fie folosit pentru a respinge potențialul IA, de exemplu în cercetarea medicală.