Declic, despre decizia Înaltei Curți care a stabilit că este nevoie de expertiză pentru a stabili consumul de droguri la volan: Decizia salvează de la condamnare oameni nevinovați / Ce spun experții

Comunitatea Declic susține decizia Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al ÎCCJ, prin care a stabilit că a fi sub influență nu înseamnă doar a avea resturi de substanțe interzise în organism, ci trebuie dovedită afectarea capacității de a conduce. Asta înseamnă că, de acum înainte, procurorii vor fi nevoiți să țină cont de expertizele medicilor legiști, se arată într-un comunicat Declic.

„Opinia de astăzi a judecătorilor, obligatorie pentru toate instanțele, salvează de la condamnare șoferi nevinovați. Le mulțumim zecilor de mii de membri Declic care au semnat petiția, celor care au donat pentru a depune la instanță un amicus curiae în susținerea cauzei și sutelor de membri Declic care le-au scris poveștile lor judecătorilor de la ÎCCJ și le-au cerut să țină cont de opinia avizată a medicilor când vor decide ce înseamnă conducere sub influență.”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic „Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați, schimbați legea”.

Peste 34.000 de oameni au semnat petiția „Nu mai pedepsiți șoferi nevinovați, schimbați legea!”. Comunitatea Declic, împreună cu medicii și experții, vor continua demersurile pentru introducerea în Codul Penal a unor praguri, care să le ofere predictibilitate celor aflați sub tratament sau care consumă medicamente din lista celor ce pot afecta capacitatea de a conduce.

Alături de criminologul Vlad Zaha, de dr. legist Gabriel Gorun și de dr. psihiatru Eugen Hriscu, Comunitatea Declic a adus subiectul conducerii sub influență în atenția publică și a explicat ce înseamnă, de fapt, a fi sub influența substanțelor interzise.

„Decizia ÎCCJ ne aduce mai aproape de o politică antidrog justă. Cei care sunt cu adevărat afectați să fie pedepsiți conform legii, însă cei care au doar reziduuri de substanțe în corp, din cauza unor medicamente, tratamente sau consum mai vechi de substanțe, care nu le afectează capacitatea de a conduce, nu ar trebui să fie pedepsiți penal. Astfel, eficientizăm munca justiției de a face dreptate cu celeritate și bazat pe expertize medico-legale științifice, nu pe o simplă prezență a unei substanțe sau a alteia”, a declarat, Vlad Zaha – expert criminolog.

În urma deciziei ÎCCJ, va fi nevoie de o metodologie care să uniformizeze expertizele medico-legale.

”Soluția ÎCCJ redă importanța expertizei medico-legale, de care până acum nu se ținea întotdeauna cont în anchete, evaluarea relevantei ei de către organele judiciare fiind aleatorie. Este un câștig, prin faptul că justiția revine la un mijloc de probă modern – cel al expertizei. De aceea, va fi nevoie de adoptarea cu celeritate a unei metodologii care să uniformizeze expertizele medico-legale”, a spus Gabriel Gorun, medic legist.

„După decizia de a transfera prevenirea și tratamentul abuzului și dependenților de droguri de la Ministerul de Interne la Ministerul Sănătății, această nouă decizie vine să susțină punctul de vedere ca e nevoie să înțelegem consumul de droguri ca o problemă medicală și că e nevoie să implicăm specialiști din domeniul sănătății în abordarea sa. Așadar, Ministerul Sănătății este încă o data chemat să abandoneze absența sa de peste 20 de ani din domeniul problemelor legate de droguri și să ofere un punct de vedere profesionist legat de aceste praguri, în conformitate cu practicile internaționale din domeniul medicinii legale și psihiatriei”, a declarat psihiatrul Eugen Hriscu, după decizia ICCJ.