G4Media.ro

De ce vrea Canada să limiteze numărul de azilanţi, la un an…

De ce vrea Canada să limiteze numărul de azilanţi, la un an după mesajul viral al lui Trudeau

Pe 28 ianuarie 2017, premierul canadian Justin Trudeau transmitea pe reţeaua Twitter un mesaj adresat refugiaţilor: “Pentru cei care fug de persecuție, teroare și război, canadienii vă vor primi, indiferent de credința voastră. Diversitatea este forța noastră. #WelcomeToCanada.” Mesajul venea la doar o zi după ce preşedintele Donald Trump emisese un ordin executiv care interzicea intrarea în Statele Unite refugiaților și vizitatorilor din țări majoritar musulmane – Iran, Irak, Libia, Somalia, Sudan, Siria și Yemen.

La un an după acel mesaj, care a devenit viral şi l-a transformat pe prim-ministrul de la Ottawa într-un favorit al presei liberale din întreaga lume, sistemul de imigraţie din Canada este copleşit din cauza zecilor de mii de cereri de azil, iar oficialii nu reuşesc să găsească soluţia ideală la situaţia creată. Sub presiunea timpului şi a numărului tot mai mare de azilanţi care ajung la graniţele sale – anul acesta, proporţia covârşitoare este cea a nigerienilor – Canada încearcă acum să schimbe din mers o politică care a făcut-o renumită în întreaga lume.

Mesajul lui Trudeau a fost interpretat la vremea respectivă ca un răspuns pur liberal, de acceptare şi toleranţă, la decizia preşedintelui Trump de a bloca accesul în America unor comunităţii doar din cauza religiei lor. Aproape peste noapte, anunţul premierului canadian a devenit un crez pentru cei care propovăduiesc diversitatea, globalizarea şi multiculturalismul. Politicieni, analişti şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au salutat atunci la unison decizia liderului canadian a cărui declaraţie lăsa să se înţeleagă că Ottawa îi va primi cu braţele deschise pe toţi cei care primiseră interdicţie de a intra în Statele Unite.

Un alt doilea mesaj scris de premierul de la Ottawa şi publicat în acelaşi context al indignării globale faţă de politicile de imigraţie ale preşedintelui Trump, a inclus o fotografie din 2015 în care Trudeau primea refugiaţi sirieni la un aeroport din Canada. Imediat după mesajele lui Justin Trudeau, hashtag-ul #Welcome to Canada a devenit viral pe Twitter, fiind preluat şi retransmis de zeci de mii de ori.

Astăzi, la un an şi câteva luni distanţă, mesajul plin de compasiune al premierului canadian – prin care anunţa că ţara sa va oferi protecţie celor persecutaţi şi care fug din calea războaielor – continuă să fie la fel de popular. Până în acest moment, tweet-ul a primit peste 761.000 de Like-uri, a fost retransmis de 411.000 de ori şi a generat mii de comentarii din partea internauţilor. Ceea ce s-a schimbat însă este atitudinea oficialilor de la Ottawa şi a publicului canadian faţă de solicitanţii de azil.

Guvernul de la Ottawa este în prezent într-o situaţie specială în ceea ce priveşte sistemul naţional de imigraţie, care este sufocat de cererile celor fugiți din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump (50.420 de solicitări în 2017, comparativ cu 23.930 în 2016). Iar influxul de imigranţi ilegali nu pare să se oprească foarte curând, în ciuda apelurilor repetate făcute de oficiali canadieni, îngrijoraţi nu doar de dificultăţile financiare, administrative şi logistice cu care se confruntă, ci şi cu o opinie publică tot mai critică faţă de azilanţi.

Un tweet controversat. Mesajul trimis de premierul canadian este, fără doar şi poate, reflecţia perfectă a atitudinilor sale progresiste. De la momentul instalării sale în funcţie, în noiembrie 2015, Justin Trudeau s-a făcut remarcat prin eforturile continue de promovare a unor politici liberale, deschise şi pentru susţinerea unor cauze progresiste care sunt favoritele sale. În acest context poate fi privit şi mesajul în care promitea ospitalitatea şi generozitatea Canadei – o ţară recunoscută pentru compasiunea pe care o arată celor nevoiaşi, persecutaţi şi care fug din calea războaielor.

Ceea ce i se reproşează, însă, a fost faptul că mesajul său umanist pare să fi fost trimis doar pentru a-i răspunde cu orice preţ preşedintelui Trump, criticat atunci de reprezentanţii stângii liberale din toată lumea. Trudeau nu l-a criticat direct pe liderul american, însă linia extrem de fină pe care a ales să meargă, prin promovarea viziunii sale progresiste, a sugerat că el era gata să se opună politicilor acestuia în domeniul imigraţiei. (Interdicția de călătorie anunţată de preşedintele Donald Trump a fost primită cu proteste în America şi în multe oraşe de pe glob, fiind contestată în instanță. După ce au fost eliminate unele părți ale ordinului executiv, Trump a semnat alte două variante modificate ale documentului, ambele conținând aceeași listă de țări, însă fără Irak. Curtea Supremă din Statele Unite urmează să se pronunțe în luna iunie asupra legalității celui mai recent ordin executiv, emis în luna septembrie a anului trecut).

“Inima lui Trudeau a fost unde trebuia,” a scris un comentator, dar mesajul lui s-ar putea să fi rănit egoul lui Trump, într-un moment în care premierul canadian încerca să construiască punţi de comunicare cu liderul de la Casa Albă. Ideea că mesajul premierului Trudeau a fost dat dintr-un impuls de moment, fără luarea în calcul a tuturor consecinţelor sale, este justificată de mai mulţi factori:

  • Mesajul a creat confuzie printre diplomaţii canadieni aflaţi la posturi în străinătate. Aşa cum menţionează documente guvernamentale canadiene făcute publice de ziarul National Post, mesajul tweet al şefului Executivului de la Ottawa a provocat un aflux de cereri de azil şi a semănat confuzie printre oficialii din Canada şi din ambasadele canadiene de pe glob. Aproape peste noapte, diplomaţii s-au trezit bombardaţi cu o mulţime de cereri de azil, fără să aibă la dispoziţie recomandări oficiale care să-i ajute să răspundă solicitanţilor.

De exemplu, un oficial din cadrul agenţiei Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC) a remarcat că mesajul a fost preluat de  publicaţia New York Times şi a anticipat, într-un email trimis în aceeaşi seară colegilor săi, că “va exista mai multă presiune” pentru a răspunde întrebărilor ziariştilor în ziua următoare. Două zile mai târziu, oficialii IRCC se declarau îngrijoraţi că-i vor supraîncărca cu responsabilităţi pe purtătorii de cuvânt ai departamentului.

În plus, în afară de cererile reprezentanţilor presei, au existat numeroase întrebări din partea diplomaţilor aflaţi la posturi în lume. Oficiali ai ambasadei canadiene din Mexic şi-au declarat preocupările într-un email care avea ca subiect “Se solicită îndrumări privind modul în care să răspundem unui număr din ce în ce mai mare de solicitări de azil din regiune, ca urmare a schimbării administrației SUA și a mesajului tweet al prim-ministrului.”

Prim-secretarul  misiunii diplomatice canadiene a revenit cu un email în care scria că “primim un număr din ce în ce mai mare de întrebări din partea publicului cu privire la solicitarea statutului de refugiat în Canada și un număr dintre ele are legături evidente cu tweet-ul prim-ministrului din acest weekend. Un număr semnificativ de cereri primite de la sfârșitul săptămânii trecute provin de la cetățenii țărilor interzise de SUA, dar primim, de asemenea, de la toate naționalitățile, atât prin e-mail, cât și direct la secretariatul nostru.” Cereri similare au fost descrise şi de misiunile canadiene din Cuba sau Costa Rica. “Unii dintre clienți întreabă dacă este adevărat că Ottawa va accepta refugiații pe care SUA îi resping și care este procesul prin care se face acest lucru. … Îmi imaginez că misiunile din întreaga lume văd un număr crescut de cereri de la sfârșitul săptămânii.”

  • Mesajul a fost trimis înainte de stabilirea unor proceduri precise privind modul în care vor fi analizate dosarele solicitanţilor. Oficialii IRCC au replicat diplomaţilor îngrijoraţi cu mesaje lungi care au inclus linii de răspuns dezvoltate pentru a clarifica intențiile Canadei după tweet-ul lui Trudeau. Aceste linii, aprobate de aşa-numitul Privy Council Office (https://www.canada.ca/en/privy-council.html) – secretariatul guvernului federal -, au fost împărtăşite oficialilor din cadrul Canada Border Services Agency. Într-un email, IRCC a precizat că “lucrăm împreună cu Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiați, cu oficialii din SUA și cu misiunile noastre din străinătate pentru a clarifica situația actuală și a determina care ar putea fi paşii următori.”

National Post scrie că, ulterior, Trudeau a continuat să susţină esenţa mesajului transmis pe Twitter, dar a început să adauge, în timpul aparițiilor publice, că “există pași de trecut” pentru a fi considerat refugiat. Canada nu a schimbat numărul de refugiați pe care îi acceptă prin programele de reinstalare, dar ţara se confruntă cu o creştere dramatică în numărul persoanelor solicitante de azil care traversează ilegal frontiera dintre SUA şi Canada, în special în provinciile Manitoba și Quebec. Politicienii conservatori dau vina pe tweet-ul lui Trudeau pentru că a încurajat acest fenomen. Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi Jean-Nicolas Beuze, preşedintele Înaltei comisii ONU pentru refugiaţi din Canada, care a declarat că afluxul actual de refugiaţi nigerieni se datorează mesajelor încurajatoare despre imigranţi pe care premierul Justin Trudeau le-a transmis anul trecut şi nu “factorului Trump.”

  • Mesajul de acceptare a solicitanţilor de azil a fost trimis în ciuda faptului că cele mai multe companii aeriene canadiene au anunţat că vor refuza îmbarcarea în zborurile efectuate spre America a pasagerilor proveniţi din ţările interzise de Administraţia Trump. La momentul respectiv, ziariştii au remarcat confuzia creată pe multe aeroporturi din lume, unde companiile aeriene din Canada au fost nevoite să respecte interdicţiile impuse de americani, chiar dacă premierul Trudeau le promisese protecţie refugiaţilor.
  • Mesajul a urmărit şi creşterea popularităţii politice interne, dar fără luarea în calcul a intereselor naţionale ale Canadei. Aşa cum a scris un analist canadian, “în timp ce mesjul tweet ar fi putut ajuta la creşterea succeselor politice ale lui Trudeau, el nu a fost în interesul național. Acesta nu este filmul Love, Actually, iar Trudeau nu este Hugh Grant, ca să mustreze public un președinte american ce-şi agresează aliaţii.” Cea mai importantă relație bilaterală a Canadei este cu SUA, iar menţinerea acesteia este una dintre cele mai importante obligații ale oricărui prim-ministru de la Ottawa.

Pentru a evita tensionarea inutilă a raporturilor cu preşedintele Trump, ar fi fost mult mai potrivit şi mai diplomatic ca un membru al cabinetului – s-a sugerat, de exemplu, ministrul Imigraţiei, Ahmed Hussen, născut în Somalia – să declare că refugiaţii şi imigranţii vor continua să fie primiţi în Canada. Trudeau a ales însă să exprime în mod public neplăcerea Canadei faţă de atitudinea lui Trump, iar acest lucru este, foarte probabil, şi unul dintre motivele pentru care relaţiile dintre cei doi lideri nu sunt la nivelul ce se presupune că trebuie să existe între ei.

Ce se întâmplă în prezent. În ultima perioadă, guvernul canadian și-a înteţit tonul față de solicitanții de azil, avertizând că trecerea ilegală a frontierei nu este un “bilet gratuit” pentru stabilirea în Canada. Declaraţia a fost făcută în contextul în care numărul de imigranți ilegali care traversează graniţa dinspre Statele Unite continuă să crească, iar opoziţia conservatoare şi un procent însemnat dintre canadieni vor ca guvernul să ia măsuri imediate pentru a limita acest fenomen (într-un sondaj recent, 53% dintre canadieni susţin că guvernul a fost prea generos cu solicitanţii de azil, iar 57 de procente dezaprobă felul în care Executivul de la Ottawa gestionează această problemă).

Shachi Kurl, directorul executiv al Angus Reid Institute, a explicat aparenta modificare a percepţiei canadienilor prin faptul că, pentru prima dată în istoria recentă, Canada se confruntă în mod direct cu mii de persoane care trec ilegal graniţa sudică. “Retorica care te face să te simţi bine este mai uşor de acceptat atunci când o problemă complexă nu te izbeşte direct în faţă.” Marea majoritate a canadienilor (79%) consideră că sistemul de imigraţie trebuie să dea întâietate imigranţilor economici, doar 21% afirmând că politicile trebuie să-i favorizeze pe cei aflaţi în situaţii de criză în ţările lor.

Conservatorii canadieni au şi depus de fapt o moţiune prin care solicită guvernului să ia măsuri, afirmând că, în caz contrar, canadienii – care sunt în general cunoscuţi pentru toleranţă şi diversitate – îşi vor pierde încrederea în sistemul de imigraţie (Partidul Conservator chiar i-a cerut premierului Trudeau ca problema solicitanţilor de azil să fie inclusă pe agenda oficială a reuniunii G7 care va avea loc în Canada în luna iunie).

De la alegerea lui Donald Trump, un număr din ce în ce mai mare de solicitanți de azil au intrat în Canada pe jos, datorită temerilor legate de atitudinea președintelui SUA în domeniul imigrației. Statistici oficiale indică faptul că, anul trecut, au fost depuse 50.440 de cereri de azil (cel puţin 40% , respectiv 20.500 provenind de la cei care au trecut ilegal frontiera cu SUA), iar în primele patru luni din acest an s-au înregistrat 17.195 de solicitări. În perioada ianuarie-aprilie 2018, Royal Canadian Mounted Police a interceptat circa 7.500 de persoane care au trecut ilegal graniţa de sud, un număr triplu faţă de perioada similară a anului trecut.

În urmă cu câteva zile, oficialii canadieni au căutat să atenueze imaginea primitoare a Canadei pe care guvernul liberal a cultivat-o de la venirea la putere, transmiţând un avertisment direct celor care vor să treacă ilegal frontiera dintre Statele Unite şi Canada. “Traversând frontiera într-un mod care încearcă să eludeze legea sau să se opună unei proceduri adecvate nu este un bilet gratuit pentru Canada,” a declarat Ralph Goodale, ministrul Siguranței Publice. Oficialii consideră că mai mult de 90% dintre persoanele care intră în Canada nu îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate refugiați. “Trebuie să demonstreze că au nevoie de protecția Canadei pentru a fi în siguranță,” a spus Goodale. “Căutarea statutului de azilant nu este o scurtătură pentru a ocoli normele și procedurile obișnuite privind imigrația”.

Situaţia este cu atât mai delicată cu cât, în prezent, majoritatea celor care intră ilegal în Canada sunt cetăţeni nigerieni, aproape toţi fiind deţinători de viză pentru Statele Unite. Dacă anul trecut, cei mai mulţi refugiaţi au provenit din Haiti, anul acesta majoritatea provin din ţara vest-africană, care folosesc America doar ca un loc de tranzit. După o perioadă de vârf în care numărul imigranţilor ilegali ajunsese la circa 250 pe zi, acesta s-a stabilizat în prezent la 70-80 de persoane.

Dar ce face Canada pentru a răspunde acestui influx de imigranţi? În primul rând, oficialii canadieni colaborează cu cei americani pentru a limita numărul nigerienilor care obţin vize de Statele Unite doar pentru a traversa în Canada şi a cere azil. Trei agenţi canadieni din domeniul imigraţiei se află în prezent în Lagos, cel mai mare oraş nigerian, unde oferă asistenţă angajaţilor de la consulatul american şi pentru a se asigura că africanii nu abuzează de vizele de Statele Unite. În plus, într-un gest care arată gravitatea problemei, ministrul Imigraţiei din Canada, Ahmed Hussen, se va deplasa în această lună în Nigeria pentru a discuta problema cu oficiali locali şi americani (Statele Unite şi-au însăprit şi ele politica de vize pentru cetăţenii nigerieni).

Situaţia este similară cu cea de anul trecut, când parlamentari de la Ottawa au mers în Statele Unite “pentru a încerca să descurajeze solicitanţi de azil din Haiti, America Centrală şi din alte părţi” să traverseze ilegal frontiera dintre SUA şi Canada, după care să ceară statut de azilant/refugiat. Emmanuel Dubourg, membru al Parlamentului din provincia Quebec, a afirmat atunci că recurge la mesaje directe şi la canale media sociale pentru a le comunica celor care se gândesc să ajungă în Canada cu scopul de a cere azil că ţara frunzei de arţar are “o lege a imigraţiei robustă şi că trebuie să folosească canalele corecte pentru a ajunge în Canada.”

De asemenea, diplomaţi canadieni au apelat la diferite organizaţii non-guvernamentale, politicieni şi asociaţii comunitare din New York, Florida şi California, acolo unde se află grupuri importante de cetăţeni din Haiti, El Salvador, Honduras, Nepal, Nicaragua, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, Yemen şi Siria, care sunt ameninţaţii cu pierderea “statutului de protecţie temporar” (TPS) oferit de americani.

În acelaşi timp, guvernul federal caută soluţii pentru oferirea de sprijin financiar, administrativ şi logistic guvernelor provinciale ce se confruntă cu un număr important de azilanţi, inclusiv prin construirea de adăposturi temporare la graniţa cu Statele Unite. Ottawa a pus deoparte 173.2 milioane de dolari pentru îmbunătăţirea securităţii la frontiere şi analizarea mai rapidă a cererilor de azil (în acest moment, timpul de aşteptare pentru rezolvarea unui dosar este de circa 19-20 de luni). Canada nu are un sistem formal de integrare a solicitanților de azil și depinde în mare măsură de agențiile de ajutorare care funcționează independent, dar sunt finanțate printr-o combinație de subvenții guvernamentale și donaţii private.

Situaţia este cu atât mai presantă cu cât, odată cu venirea verii şi a temperaturilor ridicate, se aşteaptă ca influxul de imigranţi ilegali să crească. Este însă evident că oficialii canadieni – care până anul trecut erau foarte deschişi şi vocali în ceea ce priveşte deschiderea Canadei faţă de refugiaţi şi imigraţie – şi-au temperat semnificativ mesajele în ultimele luni. Mesajul transmis acum este un pic diferit faţă de cel promovat anul trecut de premierul Trudeau: “Canada apreciază diversitatea şi îi primeşte pe cei persecutaţi şi oropsiţi. Veniţi însă pe cale legală şi nu abuzaţi sistemul de imigraţie.”

Surse: Ottawa Citizen, The Guardian, The Globe and Mail, BBC, Global News, Reuters, CNN, National Post, CIC News

Doneaza prin PayPal paypal icon
Donatie recurenta

Doneaza lunar pentru sustinerea proiectului G4Media

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Haha, ce fraieri. N-au invatat nimic din ce a facut Merkel.

  2. Ticalosul de Trudeau nu a facut nimic de cand a luat puterea. De fapt a facut foarte mult rau.
    Cel mai gunoi prim-ministru din istoria Canadei…. A participat la toate paradele gay din orasele canadiene, si-a cerut scuze la tot felul de minoritati/grupuri religioase/etc, a umplut tara de toate “valorile” refuzate de USA.
    A blocat proectul de modificare a sistemului electroral, sa fie sigur ca nu apar un partid nou care sa blocheze imigratia.
    Un adevarat tradator!
    Zilnic intra in Canada sute de africani, latino americani , tot felul de imigranti ilegali din USA.
    Cine le plateste cazarea, mancarea si sutele de dolari primite lunar ? Centrele sociale nu mai fac fata, sunt peste 10 mii cazati doar pe stadionul olimpic.
    Cumnata mea lucreaza ca asistent social la un centru social din Montreal. Mi-a povestit de multiple cazuri de familii de refugiati (intrati ilegal in Canada si acceptati ca refugiati economici) care au primit 10000$ ajutor de instalare iar dupa o luna au revenit la centrul social sa ceara alti bani. Nu le-au ajuns 10000$ nici macar o luna de zile !!!
    E un jaf de proportii astronomice, o bataie de joc fata de fraierii care muncesc si platesc taxe.
    In acelasi timp au marit taxele la tot si sufoca fraierii (ca mine) care au un job si vor sa munceasca. Din 2500$ salariu brut (la 2 saptamani) imi raman aprox 1200$ net.
    Desi barilul de petrol este de 3 ori mai ieftin fata de 2008, pretul la pompa est acelasi (1.5CAD/litru). Infrastructura este praf, drumurile din Montreal sunt mai rele decat cele din Afghanistan. Probabil nu va vine sa credeti dar puteti verifica usor cu Google Maps sau verificand pe unele forumuri pe internet.
    Nu o sa gasiti nimic despre asta in media canadiana unde informatia este foarte politically correct si manipularea este mai rea decat in China.
    Canada este o tara care se indreapta cu viteza maxima spre faliment. Datoria publica a ajuns la niveluri astronomice, populatia e plina de datorii, companiile evita sa investeasca intr-o economie sufocata de taze si de sindicate care le aduc in pragul falimentului (mai ales in Quebec). O crestere a dobanzii de referinta cu doar 0.5% inseamna o adevarata tragedie pentru sute de mii de familii canadiene.
    Dupa 15 ani de Canada nu am de ales, trebuie sa-mi fac planuri de relocare. Canada este pe cale sa devina un nou Haiti, la fel de dezvoltat pe toate planurile…

  3. Ce poate face un gunoi de prim-ministru decit sa-si transforme tara in lada de gunoi a planetei ? Sa ne imaginam ce s-ar fi intimplat daca in SUA ar fi iesit presedinte Coana Hillary . Transforma rapid America intr-o HAZNA . Liberalii progresisti sunt noua ciuma a omenirii . A fost o incintare sa observam cum la prima intilnire dintre Trump si Merkel , Trump a refuzat sa dea mina cu ea . La a doua a fost mai politicos dar fara sa-i acorde vreo pretuire mai speciala . Fiindca si dna Merkel e din acelasi aluat construita ca Hillary sau Trudeau .

  4. Vai de mine, ce comentarii pe aici!
    Orbane, tu ești, tati?

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.