De ce nu mai pot separa românii albul de negru

Îngenuncherea educației făcută consecvent, sistematic și cu metodă. Asta este cheia care explică starea de astăzi a României. Este matricea care ne dă rezolvarea dilemei: de ce nu știm, în fața evidenței, care este candidatul „de ales” la președinție? Evacuarea istoriei recente din manuale, inexistența disidenților români din lista de repere obligatoriu a fi cunoscuți de toți elevii, lipsa lecturilor din autori la zi cu care să construiești gustul pentru citit, concentrarea exclusivă și ineficientă pe 2 materii de examen (Româna făcută prost și Matematica din care este evacuată gândirea) – sunt câteva dintre motivele pentru care înaintea celor mai importante alegeri prezidențiale din ultimii 20 de ani stăm și ne întrebăm: O fi bun Nicușor sau Simion?

Între un olimpic și un fost șef de galerie ale cărui note la BAC sunt mincinoase, după cum ne spun profesorii, dacă le raportăm la competențele dovedite. Între un pro-european și liderul unui partid extremist. Între un matematician și un politician cu meserie incertă, România stă în cumpănă și se-ntreabă pe cine să aleagă.

De ce nu vedem valoarea acolo unde este? De ce filosofăm pe marginea prăpastiei sau, dimpotrivă, închidem ochii la orice argument și ne agățăm doar de formule colorate și insultătoare? De ce am ajuns în 2025 și în zorii AI-ului să avem o masă critică de profesori care nu știu concepte de bază ca ce este dezinformarea, ce sunt boții, cum arată minciuna online?

Pentru că politicul a reușit constant, pas cu pas, temeinic, un lucru cert: să distrugă educația.

„Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război” – concluziona în 2020 cel mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Performanțele cognitive ale românilor sunt la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial – arăta acum 5 ani cercetarea realizată pe 12.000 de români, născuți de-a lungul a 80 de ani, care analiza Efectul Flynn în România. Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război, spunea atunci într-un interviu pentru Edupedu.ro unul dintre autorii studiului publicat în revista Intelligence, psihologul Dragoș Iliescu.

Cea mai mare amenințare și cea mai gravă vulnerabilitate a României este „scăderea nivelului de educație, pe ansamblu. Educația este problema, în toate planurile. Mi se pare că e dramatic” – spunea în 2019 într-un interviu pentru Sabina Fati, fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE) Silviu Predoiu. Care, paradoxal, anul ăsta a ajuns să candideze la președinție.

Ce a făcut statul român din 2019, 2020 încoace pentru a redresa educația asupra căreia avertiza atât SRI, cât și SIE că se află la un nivel dramatic?

România educată.

Cele două mandate de președinte (2014 și 2025) ale lui Klaus Iohannis echivalează, statistic, cu ratarea a 10 ani pentru România. A tăcut cu privire la problemele educaționale, iar la finalul celui de-al doilea mandat a „reușit” două proiecte de legi ale educației criticate masiv de specialiștii în educație și care nu au întors nicio reformă reală a sistemului.

„Dacă am lua acuma legea învățământului (Lege supranumită Iohannis-Deca după numele inițiatorilor – N.Red.), ați vedea un patchwork, ați vedea o pătură imensă făcută din bucățele care au fost suprapuse peste alte bucățele din care nu mai înțelegi nimic. Sunt metodologii care se bat cap în cap, care nu sunt coordonate, care nu sunt coerente. De ce facem asta? De ce ne sinucidem ca societate?” – întreba astăzi într-un interviu pentru Edupedu.ro profesoara Sorina Dănăilă.

Profesoară de limba franceză și fină cunoscătoare a sistemului de învățământ românesc, Sorina Dănăilă a explicat de ce au ajuns notele elevilor să fie goale de conținut. Studiu de caz a fost candidatul la președinție George Simion, care a arătat public o diplomă de Bacalaureat cu notă de 10 la examenul oral de Limba franceză, dar a făcut proba unui interviu la o televiziune franceză la care s-a exprimat de nivelul unui elev de maxim 6, potrivit acesteia.

• „Vina este a noastră, a profesorilor. Noi suntem de vină. Noi creăm aceste iluzii false și noi suntem cei care am cedat în fața presiunilor – că e vorba de presiunea sistemului sau că e vorba de presiunea părintelui. Deci noi suntem de vină, nu avem pe cine acuza, din păcate. Și eu recunosc acest lucru fără niciun fel de ezitare”.

Răspunsul la întrebarea De ce am ajuns în pericolul de a vota extremismul? stă în următoarele statistici seci: 

• România are cea mai ridicată rată NEET, a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu merg la școală, la nivel UE, potrivit celui mai nou raport privind situația tinerilor publicat de Comisia Europeană și ultimelor date Eurostat
• Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca – arată Noul Monitor al Educației și Formării publicat de Comisia Europeană
• Avem un procent atât de mic de absolvenți de studii superioare, 16% față de 30% media europeană. Nu trebuie să ne mirăm că impactul pseudoștiinței, pseudo-religiei, teoriilor conspirației este atât de puternic – avertizează ministrul Daniel David
• România este printre țările din UE cu cea mai mare scădere a procentului de tineri liber-profesioniști în ultimii ani, nu oferă măsuri de sprijin pentru antreprenoriat prin învățare nonformală – raport al Comisiei Europene
• Elevii români sunt pe locul 6 în Europa la Matematică în clasa a IV-a, situație care se deteriorează în gimnaziu – arată testarea internațională TIMSS 2023 / La clasa a VIII-a este aproape triplu procentul de analfabetism numeric și științific, față de clasa a IV-a
• Numărul copiilor neșcolarizați cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani a crescut de la 100.000 în 2010, la 250.000 în 2022 – sursa
• Educația românească este văzută drept cea mai slabă în rândul a 30 de țări incluse într-un studiu internațional IPSOS. Îngrijorări majore ale publicului privind programa depășită, pregătirea inadecvată a profesorilor și abandonul școlar ridicat
• Numărul real al tinerilor români care nu au competențe de bază este chiar mai mare decât cel raportat în PISA 2022, care nu a luat în calcul elevii pe care școala i-a pierdut pe parcurs, adică 1 din 4 adolescenți în vârstă de 15 ani – concluzie a Raportului național PISA 2022
• Analfabetismul funcțional din România depășește 50% și aceasta nu este cea mai mare problemă a sistemului educațional din România – analiză a cercetătorului Dacian Dolean
• Există trei ani de școală diferență între bogați și săraci, între București și Giurgiu, între rural și urban. Asta este foarte îngrijorător! – avertizează Alina Sava, expert în educație al Băncii Mondiale
• Orele de educație civică din gimnaziu nu au un impact semnificativ asupra participării active în viața politică a viitorilor adulți sau a dorinței acestora de a vota în viitor – studiu UNESCO / Rata de participare la alegeri a scăzut în ultimii 50 de ani
• În ultimii 10 ani Guvernele României au scăzut rata de părăsire timpurie a școlii cu doar 1,5 puncte, conform Eurostat, după miliarde de lei pompați în măsuri cu impact incert
• ANALIZĂ Cum a preluat Klaus Iohannis educația și cum a lăsat-o, după 10 ani de „Românie educată” încheiați sub șocul Călin Georgescu: competențe mai slabe și analfabetism funcțional mai mare constatate de ultimele teste PISA, stagnare sau rezultate mai slabe la mai toți indicatorii privind calitatea educației măsurați de Comisia Europeană

Da, analfabetismul românilor este o problemă de securitate națională, așa cum a concluzionat corect actualul ministru al Educației, care promite o agendă reformatoare după alegeri. Dar să ajungem la un nivel atât de jos de incultură, de lipsă de educație de bază, încât să credem că liderul unui partid extremist poate face altceva decât să ducă România în trecut mi-era greu de crezut.

Cu 3 zile înaintea alegerilor, eu nu mai am niciun dubiu că singurul candidat real pentru o Românie democrată din oferta care există la ora actuală, având în vedere cât de gravă este alternativa, este Nicușor Dan. Nu mai este loc de nuanțe, dacă ne uităm la marea alegere pe care o avem de făcut. În final, avem în față Întuneric sau lumină. Dictatură sau Democrație.

Iar boților, trolilor și acelei părți mici, dar foarte vocale și violente ale societății care a făcut constant pressing să nu ne mai spunem opinia, le reamintesc: Jurnalismul înseamnă implicare, atunci când sunt în pericol democrația, libertatea și valorile pe care aceasta se bazează.

Mie îmi este frică să mă gândesc c-aș putea vreodată să tac ca să obțin avantaje. Obligația mea, ca jurnalist, este să scriu ce gândesc, ceea ce văd și înțeleg. Duminică mă duc la vot!

PS: Adevărata luptă începe, însă, de luni. Dacă educația nu va schimbată din temelii, peste 5 ani România va privi în sondaje extremismul la 80% opțiuni de vot.