G4Media.ro

De ce corupția în mediul privat este la fel de dăunătoare precum…

De ce corupția în mediul privat este la fel de dăunătoare precum cea din mediul public/ Care sunt consecințele corupției private pentru funcționarea pieței și alocarea resurselor

Cazul șefului Oracle, Sorin Mîndruțescu, ridică problema corupției în mediul privat, un fenomen mai puțin discutat și abordat în România. La nivel european însă există o dezbatere de câtiva ani la nivelul instituțiilor europene, care recomandă însăsprirea sancționării faptelor de corupție în mediul privat. În România, deși are competența legală să ancheteze astfel de fapte, DNA nu a avut până la cazul șefului Oracle cazuri semnificative de corupție în mediul privat.

Corupția în mediul privat interferează cu mecanismele pieței libere, dând naștere pierderilor economice și alocării ineficiente a resurselor. În cazurile de corupție din sectorul privat, managerul sau angajații aleg să acționeze în interes propriu și contrar obligațiilor și responsabilităților pe care le au, se arată într-un raport OECD dat publicității din 2015. Corupția în mediul privat expune compania la riscuri, precum pierderea unor piețe și a reputației. Mai mult, produsele și serviciile ar putea fi livrate la prețuri mai mari, cu o calitate mai redusă, ceea ce ar putea afecta, de exemplu, sănătatea publică sau mediul, se arată în același raport.

Comitetul pentru Afaceri Externe, din cadrul Uniunii Europene, a publicat în 2013 un raport despre corupția în sectoarele public și privat, în care cerea companiilor private să efectueze controale interne și să introducă mecanisme de verificare a corupției. În același raport, se cere statelor membre înăsprirea legislației împotriva corupției în sectorul privat, precum și publicarea de către Comisia Europeană a unei liste cu toate companiile de pe teritoriul UE care au fost implicate în cazuri de corupție în sectorul privat.

Casa de avocatură Hotca, într-un material în care prezintă corupția în sectorul privat, oferă un exemplu de corupție între privați: „O societate pe acțiuni de mărime medie are în structura sa un departament de marketing, în cadrul căruia lucrează 15 salariați, aflați sub conducerea șefului de departament Primus. Acesta, având printre atribuții și pe aceea de recruta și angaja oamenii care lucrează în departamentul pe care-l conduce, a pretins de la toți cei pe care i-a angajat sume de bani, între 500-1000 de euro.”

„De asemenea, Primus a pretins sume de bani similare și de la ceilalți angajați, pe care i-a găsit în cadrul departamentului, când a preluat conducerea acestei structuri, motivând că ele reprezintă taxe de protecție împotriva concedierii. Mai mult, Primus le-a cerut celor 15 angajați din subordine ca, în relația cu partenerii de afaceri ai companiei, să convină cu aceștia prețuri mai mari cu 20% față de cele de piață (plătite de companie către parteneri), și să pretindă jumătate din sumele plătite suplimentar, urmând ca banii astfel obținuți să fie împărțiți ulterior între toți angajații departamentului de marketing.”

Consecințele unui act de corupție în sectorul privat, arată aceeași casă de avocatură „periclitează sau vătămează, în mod direct sau indirect, integritatea relațiilor interne, din cadrul persoanelor juridice private, și a raporturilor economice ale acestora cu alte persoane juridice participante în câmpul afacerilor sau în cel social”.

Corupția în mediul privat poate însemna darea sau luarea de mită sau cumpărarea și vânzarea de influență. Aceste fapte sunt incriminate de Codul Penal, în art. 289, 290, 291 și 292:

Context. Codul Penal sancționează nu doar corupția funcționarilor statului, ci și corupția din mediul privat. Astfel, potrivit articolului 308 din CP, ”Dispozițiile art. 289292 și ale art. 297301 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice.”

Potrivit specialiștilor în drept consultați de G4Media.ro, și Convenția penală asupra corupției, ratificată de România prin legea nr 27/202, prevede la articolul 7: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta de a promite sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.

Competența anchetării actelor de corupție în mediul privat revine, potrivit legislației din România, tot DNA.

Citește și:

DNA: Sorin Mândruțescu a pretins și primit mita de 869.413 euro în opt situații, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013

Cine este Sorin Mândruțescu, șeful Oracle vizat de ancheta DNA

SURSE Directorul Oracle, Sorin Mîndruțescu, plasat sub control judicar pe cauțiune de 500.000 de euro / E acuzat ca ar fi primit mită 869 de mii de euro de la firme private pentru subcontractări / Ar fi fost denunțat și de Irina Socol de la Siveco

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. sigura ca da. Coruptia din mediul privat este tot coruptie.
    dar diferenta este ca ancheta vine in urma plangerii unei persoane vatamate (angajatii obligati sa dea mita, actionarii care in urma controalelor interne depisteaza astfel de lucruri) nu prin actiunea proactiva a diverselor institutii de ancheta.
    Acuma firmele ce vor? Ca pe bani publici sa fie protejate impotriva unor astfel de prejudicii (care, da, pot fi imense) cauzate de actiuni ale angajatilor lor? Firmele private trebuie sa se protejeze singure pe banii lor de astfel de actiuni ale unor angajati.
    Iar atunci cand firmele depisteaza in interiorul lor astfel de fapte si prejudicii au posibilitatea intr-adevar sa se adreseze autoritatilor competente.

    • Firmele nu vor nimic.
      Da, au politici si conduite care reglementeaza comportamentul onest si legal. Dar daca totusi descopera comportamente ilegale, au oare deschidere din partea autoritatilor?!? Sau oare e un alt 112….

  2. Cand sunt “business to person” si sunt implicati exclusiv bani privati (adica bani pe care deja statul i-a impozitat si stors de orice urna da profit/taxa/impozit erc.) atunci este o problema de “private security”., detectivi privati, procese cuvile pe inselaciune plus penale pe frauda fiscala (bani negri neimpozitati de stat)

    In cazul de fata “Oracle”, este vorba despre “business to business” iar cel de-al doilea business e… ati ghicit… statul. Deci nu sunt spagi contra bani privati ci spagi contra bani publici, sifonati prin subcontractare. Sunt irelevante comparatiile cu cazul “Primus”.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.