Vacanța judecătorească, principalul motiv invocat de șefa CSM, Elena Costache, pentru declanșarea mai devreme a procedurii de numire la șefia Instanței Supreme: „Suntem și noi oameni. Plecăm și noi în concedii”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, susține, într-un interviu acordat stiripesurse.ro, că vacanța judecătorească este principalul motiv pentru care concursul care vizează desemnarea noului șef al Înaltei Curți de Casație și Justiție  a fost organizat mai devreme:

„Intram în vacanța judecătorească. Plecăm și noi în concedii. Suntem și noi oameni. Nu mai aveam condițiile, aici, la serviciu, din punct de vedere al cvorumului de a duce la bun sfârșit procedura. Mai mult, la ultimele două candidaturi, proceduri de ocupare a aceleiași funcții, s-a procedat la fel. Deci dacă e să urmăm și cutuma, obiceiul, am procedat întocmai ca la celelalte două proceduri de ocupare a acestei funcții, din 2019 și din 2022. Deci pe cine am vătămat? Ce nelegalitate crasă am comis? Pe cine am favorizat, când oricine putea să-și depună candidatura, conform calendarului, până în data de 16 iunie?! Am vrut noi să avem un singur candidat? Este din nou vorba de o distorsionare și de o manipulare a opiniei publice. Și de ducerea într-o zonă care n-are nicio legătură cu realitatea.”

În același interviu, Elena Costache s-a arătat, de asemenea, nedumerită de criticile vicepreședintelui CSM, procurorul Claudiu-Constantin Sandu, care a acuzat conducerea Consiliului că a încălcat legea atunci când a demarat, înainte de termenul legal, procedura de numire a unui nou președinte al Instanței Supreme.

„Nu prea înțeleg ce treabă au domnii respectivi, în calitate de procurori, să se intereseze de așa ceva. Să zicem că e un interes public general… N-am încălcat nicio lege. Au fost considerente de ordin administrativ, organizatoric, dacă îmi este permis. Am avut în vedere, în primul rând, asigurarea unei continuități pe funcția respectivă la Înalta Curte. Nu ne permitem ca la Instanța Supremă să avem o perioadă în care să nu existe președinte, din punctul meu de vedere și nu numai al meu. Pe de altă parte, înscrierile sunt libere. Doritorii puteau să-și depună candidatura. Există o decizie a Înaltei Curți, o decizie de speță, care explică foarte clar că acel termen prevăzut de lege de demarare a acestei proceduri este prevăzut pentru candidați, în favoarea lor. O eventuală încălcare sau sancțiunea nerespectării acelui termen, să spunem, poate fi constatată doar în urma sesizării unei persoane vătămate. Adică unul din posibilii candidați să fi fost vătămat în dreptul pe care-l avea de a participa la acea procedură, prin declanșarea procedurii mai devreme. Asta ce înseamnă? Că un candidat care ar fi îdeplinit condițiile legale de a-și depune andidatura, și vorbim, în special, de condiții de vechime, în perioada dintre ultima zi de depunere a candidaturilor pe calendarul stabilit de noi, care a fost 16 iunie, acest an, și 16 septembrie, tot acest an, când de drept se vacantează funcția, să fi spus că declanșarea procedurii înainte pe mine m-a vătămat în dreptul meu de aparticipa în această procedură pentru că eu îndeplineam condițiile de vechime când dumneavoastră ați încheiat deja etapa depunerii candidaturilor și a proiectului. Or nu a existat nimeni, da?! Dovadă că nu a atacat nimeni procedura dintre posibilii astfel de candidați.”

Reamintim că CSM a declanșat cu mult mai repede decât prevede legea (în mai) procedura de numire a noului șef al Curții Supreme în locul Corinei Corbu, al cărei mandat expira abia în septembrie.

G4media a scris că procedura a fost declanșată la câteva ore după ce Nicuşor Dan a câştigat alegerile prezidenţiale, notând și că că şeful statului nu mai are nicio atribuţie privind numirea şefilor ÎCCJ. Potrivit legii actuale, numirile le face Secţia pentru judecători a CSM.

Potriviti legii privind statutul magistraţilor, procedura de ocupare a postului de preşedinte ÎCCJ „se declanșează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă, cu excepția situației în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanșarea procedurii se face cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcția urmează a se vacanta”.

Potrivit legii, sunt eligibili pentru această funcţie judecătorii care funcţionează la ÎCCJ de cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

Concursul organizat de CSM a fost câștigat de Lia Savonea, care a fost și unic candidat. Ea este fosta șefă a CSM și ex-președinte al Curții de Apel București.

G4media amintește că numele ei a fost asociat cu rețeaua Voicu din justiție. În 2009, procurorii DNA au demantelat o rețea de politicieni, afaceriști și magistrați de la Înalta Curte, coordonată de fostul senator PSD Cătălin Voicu. Acesta a fost condamnat la 7 ani de detenție cu executare pentru corupție. Soțul Liei Savonea, avocatul Mihai Savonea, avea cabinetul de avocatură în aceeași clădire cu fostul senator și avocat Cătălin Voicu și cu avocatul Cezar Bivolaru, unul dintre apărătorii lui Marian Vanghelie.

Ajunsă la CSM în 2016, Lia Savonea a devenit în scurt timp percepută drept eminența cenușie a Consiliului și, în special, a Secțiilor pentru judecători și în materie disciplinară pentru judecători. Aceste secții au decis promovările magistraților în funcții de conducere și sancționarea disciplinară a mai multor magistrați incomozi precum Cristi Danileț, Daniela Panioglu, Crina Muntean, etc.

Lia Savonea a fost considerată liderul grupării antireformiste din CSM care a justificat modificările PSD la legile Jusiției pe vremea lui Dragnea, a impus procurorii Secției speciale și șeful Inspecției judiciare, care au hărțuit magistrații incomozi.

În 2023, Savonea a promovat la ÎCCJ în urma unui interviu chiar dacă fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, a arătat că a condamnat un bărbat la 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu nepoata lui de 13 ani, justificând că fetița și-a dat consimțământul. Vezi aici.

La ÎCCJ, judecătoarea Savonea a făcut parte din completul care a anulat decizia definitivă de condamnare pentru omor în cazul lui Mario Iorgulescu şi a dispus rejudecarea lui pentru ucidere din culpă în dosarul accidentului rutier soldat cu moartea unui tânăr.

Savonea a făcut parte şi din completul care a arestat-o pe avocata din Arad suspectată că ar fi comandat asasinarea propriului tată, deşi o judecătoare de la Curtea de Apel respinsese iniţial propunerea procurorilor.