Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Consiliul Superior al Magistraturii susține că vârsta de pensionare a judecătorilor a scăzut de la 58 de ani la nivelul anilor 2010 – 2011 la 52 de ani în prezent din cauza “instabilității legislative” și a repunerii “în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare”.
Într-un comunicat, CSM afirmă că, dacă la nivelul anului 2021, vârsta medie de pensionare la judecători era de aproximativ 54 de ani, după iniţierea şi adoptarea legislaţiei care a modificat vârsta de pensionare a magistraţilor, începând cu anul 2022, vârsta medie de pensionare a scăzut la aproximativ 52 de ani, “pe fondul instabilităţii normative din această perspectivă”.
“Contrar celor exprimate în spaţiul public, în anul 2025, până la acest moment, vârsta medie de pensionare la judecători se menţine la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010 – 2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani la judecători”.
La procurori, vârsta medie de pensionare este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025.
Concluzia CSM: “statistic se poate observa că instabilitatea legislativă şi repunerea în discuţie în mod recurent a vârstei de pensionare a determinat din ce în ce mai mulţi judecători şi procurori să ia decizia de a se pensiona”.
Potrivit CSM,. “pe fondul discuţiilor generate de măsurile din planul de guvernare pe acest segment, respectiv creşterea bruscă a vârstei de pensionare de la 60 de ani, cât este prevăzut în prezent prin etapizarea reglementată de Legea nr. 282/2023, la 65 de ani, în ultimele săptămâni au fost formulate peste 60 de cereri de pensionare de către judecători şi procurori”.
CSM afirmă că, până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunale.
În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie, potrivit sursei citate.
“Această instabilitate a statutului magistraţilor conduce treptat la generarea unor efecte iremediabile pe termen scurt la nivelul sistemului judiciar, în condiţiile unui deficit actual de 667 de posturi de judecător şi 700 de posturi de procuror, concursurile pentru ocuparea directă a acestora fiind blocate prin act normativ”, susține CSM.
“La acestea se pot adăuga, în perioada următoare, posturile vacantabile prin pensionare, respectiv 861 de posturi de judecător şi procuror, ducând la un total de 2227 de posturi vacante de magistrat la nivelul sistemului judiciar, reprezentând aproximativ 28% din schema de personal.
Pe de altă parte, pe termen scurt, creşterea numărului de posturi vacante la 716, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, defalcat, în câteva săptămâni, conduce la o blocare iminentă a instanţelor de judecată şi parchetelor de pe lângă acestea, cu consecinţa afectării directe a cetăţenilor din perspectiva duratei rezonabile de soluţionare a cauzei”, mai adaugă CSM.
CSM susține că, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, prin Legea nr. 282/2023 “s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu nu mai depăşeşte salariul net în plată. Situaţiile punctuale care se mai pot întâlni provin din reglementarea anterioară anului 2023, aceste persoane îndeplinind condiţiile de pensionare în temeiul legislaţiei vechi”.
În ceea ce privește salariile, salariul net al unui judecător la judecătorie se situează în intervalul :
“La instanţele şi parchetele superioare, spre exemplu, un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel, are un venit net de 16.309 lei şi poate ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, la maxim 20.345 lei/net. La nivelul curţilor de apel activează 930 de judecători, respectiv aproximativ 18% din totalul judecătorilor în funcţie, afirmă CSM.
Astfel, raportat la venitul brut, indicele INS privind salariul mediu brut este de 1,90 pentru un judecător definitiv recent încadrat la judecătorie, în concordanţă cu media indicelui european pentru salariile judecătorilor, potrivit celor mai recente date publicate de CEPEJ, potrivit sursei citate.
Se pensionează mai repede pentru ca pot. Ca dacă nu puteau, degeaba voiau. Asa, s-ar pensiona tot omul cand ii vine cheful. Deci ar fi bine sa fie repuse in discuție definitiv. Să ajungă și ei ca oamenii la 65 de ani vârsta de pensionare. Și dacă nu le place meseria asta destul, să facă altceva.
Decât să nu facă nimic din funcția de judecător – mai bine să nu facă
Decât să stea în funcție fără să facă nimic, mai bine să iasă la pensie și să stea degeaba. Evident, ideal ar fi să schimbe odată legea asta care nu le permite să iasă la pensie la 40 și ceva de ani.
Breasla aceasta a judecătorilor vrea privilegii peste privilegii, ține cu dinții de ele, iar sistemul pe care îl reprezintă și îi reprezintă este unul cu rezultate foarte slabe. Justiția din România a ajuns o unealtă cu impact negativ în societate.