De ce a ales România în cele din urmă centrul. Analiză Atlantic Council

Analiză a think-tank-ului Atlantic Council, preluată de Rador:

Primarul Nicușor Dan a câștigat duminică alegerile prezidențiale din România, un triumf pentru forțele pro-europene de centru ale țării, zdruncinate de șase luni de incertitudine electorală.

„Trebuie să construim România împreună, indiferent cu cine ați votat”, le-a spus Dan simpatizanților săi care-l aclamau. Contracandidatul lui populist de extrema dreaptă, George Simion, a acuzat o fraudă și a revendicat inițial victoria, dar și-a admis înfrângerea după câteva ore.

Scrutinul a venit după anularea celui precedent în decembrie, când statul a stabilit că un alt candidat populist de extrema dreaptă, Călin Georgescu, încălcase regulile de finanțare electorală și beneficiase de o campanie dubioasă pe rețelele sociale; ulterior i-a și fost interzis să mai candideze.

Cum s-a ajuns la triumful lui Dan? La ce ne putem aștepta acum de la România în privința relațiilor ei externe? Am apelat la experții noștri pentru a analiza rezultatul: Victoria Olari (cercetătoare la Digital Forensic Research Lab), Daniel Fried (fost subsecretar de stat pentru Europa al SUA) și Anca Agachi (cercetătoare la Transatlantic Security Initiative și RAND Corporation).

De ce a câștigat Dan

– Chiar dacă Dan e de centru, el nu a fost candidatul coaliției de guvernare. „Alegătorii români au transmis un mesaj răsunător: au respins vechea elită politică”, afirmă Victoria. „Și Dan și Simion s-au poziționat drept candidați anti-sistem, profitând de nemulțumirea generalizată din cauza corupției și guvernării incompetente.”
– Dar concomitent „preferința pentru cineva din afara sistemului nu s-a tradus într-o preferință pentru un agitator naționalist ori ani-UE, acesta fiind modul în care și-a gândit Simion campania”, ne spune Daniel. Alegătorii au optat în schimb pentru un matematician care a „avut o campanie pro-Europa, pro-NATO și pro-Ucraina”.

Factorul extern

– Chiar dacă Rusia pare a-l fi susținut pe Simion, subliniază Daniel, Simion „s-a ținut la distanță de președintele rus Vladimir Putin (o poziție inteligentă în România, care e sceptică față de Rusia)”.
– Candidatul populist a curtat în schimb mișcarea MAGA a președintelui american Donald Trump, a mers la Conferința Acțiunii Politice Conservatoare și a apărut la podcastul lui Steve Bannon. „Ceea ce nu s-a tradus însă prin susținere în țară”, observă Dan.
– Victoria subliniază că duminică simpatizanții lui Simion au „inundat rețelele sociale cu acuzații de fraudă și au amplificat știri false care imitau publicații autentice și l-au proclamat în mod fals pe Simion drept câștigător”. Simion și simpatizanții lui i-au mai acuzat și pe președinții Franței și Moldovei că au intervenit în alegeri. „Aceste acțiuni riscă să agraveze polarizarea societală a României”, afirmă Victoria.
– Dar Simion și-a recunoscut totuși într-un final înfrângerea, și astfel atenția s-a mutat la semnificația regională a victoriei lui Dan. Victoria observă că poziția pro-Ucraina a lui Dan „consolidează securitatea regională și sprijinul pentru Kiev”. Victoria lui Dan va mai ajuta și eforturile de integrare cu UE ale Moldovei vecine, mai spune Victoria, „încurajând legături mai strânse România-Moldova și contracarând influența rusă”.

Calea României

– Chiar dacă românii au „clarificat” prin vot că „sunt europeni”, mandatul lui Dan tot va fi „unul incredibil de dificil”, avertizează Anca. Noul președinte va trebui să aleagă un premier pentru a forma o coaliție pro-UE în parlament, în care o treime din locuri îi revin extremei drepte.
– Prima lui sarcină va fi construcția unei economii care are acum cel mai mare deficit bugetar din UE (ca procent din PIB) și ghidarea politicii externe „într-un moment în care România se află într-un context regional mai periculos ca niciodată, dată fiind continuarea războiului Rusiei în Ucraina”, afirmă Anca.
– Pentru a reuși pe termen lung, „Dan va trebui să înfrunte cauzele fundamentale, încă neabordate, ale nemulțumirii”, afirmă Anca. Sărăcia, corupția și neîncrederea în instituțiile statului sunt lucrurile „care le-au furnizat din capul locului oxigen partidelor de extrema dreaptă și au adus România în pragul dezastrului.”

Traducere Rador: Andrei Suba