Dan Motreanu cere simplificarea procedurilor privind accesarea fondurilor europene: “România a adăugat reguli în plus, care nu erau obligatorii și au complicat inutil procesul”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Europarlamentarul PNL Dan Motreanu a propus în Parlamentul European o serie de amendamente care vizează simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene, în condițiile în care “România a adăugat reguli în plus, care nu erau obligatorii și au complicat inutil procesul”.

“Am depus amendamente privind simplificarea Politicii de Coeziune și le-am prezentat la dezbaterile din plenul Parlamentului European (…) UE a cerut doar reguli clare, simple, aplicabile tuturor. România a adăugat reguli în plus, care nu erau obligatorii și au complicat inutil procesul. De aceea, am propus în pachetul de simplificare un „set unic de reguli” și de audit unic, ca să nu mai existe aceste diferențe și birocrații naționale inutile”, a scris Motreanu, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, “există încă regiuni ale UE în care autoritățile locale și întreprinderile mici și mijlocii preferă să apeleze la credite bancare în loc să acceseze fonduri europene” deoarece “procedurile birocratice complexe, costurile ridicate și condiționalitățile stricte fac finanțarea europeană dificil de obținut și de gestionat”.

Această situație este cauzată atât de regulile stabilite la nivel european, dar mai ales, de regulile suplimentare impuse la nivel național, adesea inutile, subliniază Motreanu.

Acesta cere “un set unic de reguli pentru accesarea fondurilor europene” în condițiile în care, în prezent, “fiecare fond UE are propriile reguli, regulamente și ghiduri, ceea ce complică accesul și gestionarea fondurilor”.

Astfel, Dan Motreanu a propus aplicarea auditului unic în ceea ce privește implementarea, monitorizarea și controlul: “Dacă o autoritate națională sau europeană a efectuat deja un audit, celelalte instituții ar trebui să recunoască rezultatele acelui audit, fără a mai repeta integral verificările”.

Acestea a oferit un exemplu din România legat de un proiect de modernizare a unei școli cu fonduri europene:

• “Regulile UE sunt clare și unice: primăria poate aplica, infrastructura educațională este eligibilă, proiectul trebuie să susțină obiectivele UE (educație de calitate, eficiență energetică, incluziune), iar cheltuielile se justifică prin facturi, plăți bancare și rapoarte de progres.
• În schimb, potrivit regulilor din România, primăria a trebuit să obțină 14 avize (mediu, ISU, sănătate publică, monumente istorice etc.), deși unele nu erau cerute de regulamentele UE. Achiziția publică pentru constructor a fost supusă unor reguli mai stricte decât în alte state (documentație extinsă, contestații multiple). 
• Autoritatea de management a cerut traducerea legalizată a unor documente deja emise în limba română. A fost impusă o garanție de bună execuție de 5%, blocând resurse financiare ale primăriei”.

“Aceste cerințe au întârziat proiectul cu aproape un an și au crescut costurile administrative. UE a cerut doar reguli clare, simple, aplicabile tuturor. România a adăugat reguli în plus, care nu erau obligatorii și au complicat inutil procesul. De aceea, am propus în pachetul de simplificare un „set unic de reguli” și de audit unic, ca să nu mai existe aceste diferențe și birocrații naționale inutile.

Totodată, susțin crearea unei platforme europene unice, conectată cu platformele naționale, care să ofere tuturor beneficiarilor acces rapid la diferitele fonduri europene, relevante pentru sectorul în care activează”, a mai scris el.