G4Media.ro

Cum se tratează depresia și tulburarea mintală la tineri? Psiholog: Adolescentul trebuie…

Cum se tratează depresia și tulburarea mintală la tineri? Psiholog: Adolescentul trebuie să accepte că mare parte dintre problemele cu care se confruntă sunt rezultatul unui model de viață transmis de părinți 

10% din persoane suferă de depresie sau de o tulburare mintală, potrivit datelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS). Potrivit rapoartelor întocmite de OMS, majoritatea problemelor din viața de adult sunt cauzate de situațiile nerezolvate din adolescență, fiind acumulate frustrări, nemulțumiri, neîncrederi în propriile forțe, care nu fac decât să ducă la o problemă reală și de lungă durată.

Pe principiul “e mai bine să previi decât să tratezi”, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH) desfășoară activități pentru tineri, fiind vizată sănătatea mintală. Potrivit specialiștilor consultați de G4Media.ro, aceasta trebuie protejată încă din adolescență, astfel fiind evitate problemele vârstei sau cele ale etapelor mai înaintate.

Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), deși avem la dispoziție toate cele necesare pentru a preveni și trata anumite situații și probleme, numeroși tineri se luptă cu depresia, așa numita “boală a secolului”.

Adolescenții pot da ușor semne ale unor schimbări majore din viața lor, comportamentul, notele mici și dezinteresul față de anumite activități care îi făceau plăcere până la acel moment fiind doar o parte din ele.

Conform CDC, tinerii petrec o mare parte din timp în instituțiile de învățământ, profesorii fiind cei cu care aceștia iau cel mai mult contact. Multe probleme și schimbări ajung prin mâinile cadrelor didactice, care fie, deși își doresc, nu au pregătirea necesară pentru a interveni, fie nu știu care e momentul îngrijorător al problemei pentru rezolvare.

Există numeroase informații pe internet, ca la oricare altă boală, iar simptomele depresiei nu mai sunt necunoscute pentru mulți dintre noi. Cu toate acestea, adolescenții se feresc să spună ce simt, ce trăiesc, să ceară ajutor sau să înțeleagă ce se întâmplă cu ei.

Suntem sau nu conștienți de ce ni se întâmplă?

Adolescenții sunt conștienți, în mare parte, de ce li se întâmplă, cu toate acestea, nu cer ajutorul.

Asta pentru că “psihologul și psihoterapeutul sunt două persoane care se ocupă de suflet, și nu de bolile psihice. De aici, apare stigmatizarea problemelor. O persoană care cere ajutor este considerată, de cele mai multe ori, slabă, iar gândurile și stările îi sunt catalogate greșit.”, declară pentru G4Media.ro psihologul Anda Matei.

Un alt specialist în domeniu afirmă că „Stigmatizarea începe cu etichetarea cuiva, astfel apar divizările <<grupul nostru>> al celor superiori şi grupul lor <<al celor fără valoare>>”.

”Stigmatizarea permite menţinerea prejudecăţilor, care duce la pierderea suportului social, determină finanţarea scăzută a serviciilor psihiatrice. Pacientului îi provoacă umilinţă, jenă, suferinţă, descurajare, amplificarea tulburărilor psihice, în unele cazuri suicid. Din această cauză, ei vor apela cu întârziere la serviciile şi profesioniştii din sănătatea mintală. Vor prefera să se izoleze social, se vor integra cu dificultate în comunitate şi vor întâmpina dificultăţi în găsirea unui loc de muncă”, a menționat Cătălina Tudose, preşedintele Societăţii Române Alzheimer, cu prilejul conferinţei privind stigmatizarea persoanelor cu probleme mintale.

Cum pot adolescenții să își protejeze sănătatea mintală?

Sursa Foto: Facebook/ Maria Laura Cojocaru

Maria-Laura Cojocaru, psihoterapeut și președinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă, a declarat pentru G4Media.ro că un prim pas important în construirea unui psihic sănătos este cel de acceptare a situației deranjante pentru care nu au găsit încă un răspuns, urmând, mai apoi, să ceară ajutorul.

“Adolescentul trebuie să conștientizeze că este important să accepte că, mare parte dintre problemele cu care se confruntă, sunt rezultatul unul model de viață transmis de părinți (valori, principii, acțiuni, obișnuințe, alegerea de a reacționa într-un anumit fel la provocări), să păstreze ce este funcțional pentru ei și să schimbe sau să transforme ce nu este funcțional.”, adaugă psihoterapeut, Laura Cojocaru.

“În momentul în care aceștia conștientizează că există o problemă în bunăstarea lor, este indicat să insiste ca familia sau măcar un membru al familiei extinse să fie alături de ei in apelarea la un specialist.”, explică aceasta.

Când este indicat să intervină profesorii?

Cadrele didactice sunt cele care petrec o parte semnificativă de timp în preajma elevilor. Aceștia pot observa un comportament schimbat sau chiar absența pentru anumite activități care, de regulă, îi făceau plăcere.

“Profesorii pot observa cu ușurință lucruri schimbate la un adolescent prin exersarea atenției și creșterea empatiei, a EQ (inteligentei emoționale) și prin accesarea de cursuri de dezvoltare personală, care le vor da “chei” de observare.

Consilierul școlar ar trebui să știe cum – el este specialistul care deține informația – dar nu tot timpul consilierul școlar are și pregătirea de psihoterapeut, respectiv nu tot timpul deține tehnicile necesare. Din altă perspectivă, elevul s-ar putea simți marginalizat/stigmatizat sa fie văzut de colegi intrând constant în cabinetul consilierului.

Pentru ambele situații, după câteva discuții cu elevul si identificarea problemei, ar fi de preferat ca respectivul consilier (daca nu este deja si psihoterapeut și deține si un cabinet particular) să ia legătura cu un psihoterapeut care va continua intervenția pentru elevul respectiv.”, adaugă Laura Cojocaru.

Școlile din țara noastră se confruntă cu multe situații în care elevii încearcă să își pună capăt zilelor sau amenință că vor recurge la acest gest chiar în instituția de învățământ. “Astfel, profesorii pot interveni apelând la membrii familiei, doar în cazul în care considera ca elevul își poate pune în pericol propria viața sau pe a altora. Altfel, va anunța un părinte, tutore, ruda apropiată sau un psiholog, doar cu acordul elevului în cauza.”, mai spune Cojocaru.

Din cauza preconcepțiilor formate în legătură cu acest subiect, mulți tineri ajung să nu ceară ajutor la timp, iar problemele ajung să nu fie rezolvate niciodată.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

6 comentarii

  1. Se trateaza usor, le gasesti ceva cu care sa isi piarda timpul, le sugerezi sa devina fanatici progresisti.

  2. @Diana e depresiva 🤣🤣

  3. Pai daca de la 2 ani ii lasa printre straini la crese, gradinite… Cum e sa cresti fara atentia si iubirea mamei? Cum e sa te educe strainii? Ai nimanui. Dar na, trebuie sa te casatoresti, sa ai copii, ca toata lumea. Apoi, Dumnezeu cu mila, ii arunci in lume si te intorci la lucru, sa faci bani.

  4. Sau de restrictiile arafatiste stupide si fara sens pentru tineri.

  5. Cum se trateaza?
    Cu un vaccin sigur și eficient, de tip ARN mesager

  6. sint dooi factori esentiali : 1 – temelia care se pune in cei sase ani de acasa si 2 – anturajul
    in care se invirte copilul Programe , masuri , analize etc sint mai nimic Cum sint parintii asa v a fi si copilul cu putine sanse de redresare