G4Media.ro

Cum schimbă banii europeni faţa României: Tendința de pietonalizare se extinde în…

Cum schimbă banii europeni faţa României: Tendința de pietonalizare se extinde în centrul marilor orașe

Multe dintre centrele oraşelor din România au ieșit din comunism cu clădirile având faţade gri şi coșcovite, fără alei pietonale, fără infrastructură pentru transportul alternativ. Lipsa fondurilor locale a perpetuat situația două decenii, dar banii europeni și proiectele de modernizare și pietonalizare au început să schimbe fața multor orașe.

”Există un trend international de pietonalizare, recuperare a spațiului public ocupat de mașini, care a început să prindă cheag și în România. Proiecte de mare amploare cu bani europeni s-au întâmplat la Timișoara, Cluj, Brașov, Oradea – care e campion în zona asta. Au fost zone recuperate, pietonalizate, interzis accesul mașinilor, revitalizând și economic această zonă. Dacă nu erau proiectele europene, toată povara financiară cădea strict pe taxe și impozite”, a declarat pentru G4Media.ro Andrei Avram, specialist în mobilitate urbană.

CLUJ- NAPOCA

Procesul de modernizare a străzilor din centrul istoric al Clujului a început încă din 2005. La acea vreme, după 12 ani de mandat ai primarului Gheorghe Funar, cel mai mare oraș al Transilvaniei nu avea nicio stradă sau piață pietonale. Modernizările au început cu Piața Muzeului – prima piață a orașului medieval – și au continuat cu Bulevardul Eroilor – cea mai importantă arteră din centru -, dat în folosință în noua înfățișare în 2007. Au urmat, pe rând, alte zone importante, precum zona străzii Fortăreței, cu zidul cetății și, mai ales, Piața Unirii – inima orașului. O mare parte dintre aceste lucrări au fost finanțate prin fondurile europene din perioada 2007-2013, în cadrul a două proiecte majore: „Refacerea infrastructurii Orașului Comoară” și „Modernizare și amenajare Piața Unirii”.

În 2016, la finalul perioadei în care s-au putut consuma banii aferenți programării 2007-2013, au mai rămas de modernizat Piața Lucian Blaga, în fața Casei de Cultură a Studenților, cu străzile adiacente strada Mihail Kogălniceanu, unde se află sediul central al Universității „Babeș-Bolyai”, cu străzile adiacente, și strada Regele Ferdinand, cu câteva străzi adiacente. Toate cele trei zone sunt reabilitate prin proiecte finanțate din fondurile europene aferente perioadei de programare 2014-2020.

În august 2019 au început lucrările pe strada Regele Ferdinand, care a fost parțial închisă circulației. Artera este una dintre principalele străzi comerciale ale orașului, făcând legătura între culoarul Someșului și Piața Unirii. Proiectul prevedea modernizarea străzilor Regele Ferdinand, Tipografiei, Emile Zola și Sextil Pușcariu, precum și a scuarului din fața Prefecturii (pe strada Cuza Vodă). Valoarea totală a proiectului este de 23,056 milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă este de 21,425 milioane de lei.

Al treilea și cel mai mare proiect a cărui finanțare este asigurată din fonduri europene este modernizarea străzii Kogălniceanu și a străzilor adiacente, respectiv Universității, Hermann Oberth, Emmanuelle de Martonne, Gaál Gabor, Kovács Dezső, Bolyai Janos și Iuliu Maniu. Kogălniceanu este considerată de mulți ca fiind cea mai frumoasă stradă din Cluj, aici aflându-se Biserica Reformată, statuia Sfântului Gheorghe, Universitatea Babeș-Bolyai, Colegiul Academic, Biblioteca Academiei, dar și liceele Emil Racoviță și Reformat.

”Au fost redate pietonilor și revitabilizate centrele orașelor Timișoara, Brașov, Cluj, Oradea. Au fost schimbate complet pavajele, interzis accesul mașinilor, aduși comercianți de terase, baruri, librării, magazine dichisite. Există o viață de zi, se seară și de noapte în aceste zone care e extraordinară. La Craiova a fost o surpriză să văd că funcționează foarte bine. E important pentru că centrul trebuie să aibă o altfel de viață decât restul orașului, trebuie să învățăm să ne deplasăm și altfel decât cu mașina”.

ORADEA

Oradea este un alt oraş funtaş în atragerea fondurilor europene. Din 2008, administrația locală a obținut 250 de milioane de euro pentru proiecte de refacere a centrului orașului, de modernizare a sistemul de termoficare și de construire a unor poduri. Iar intenţiile nu se opresc aici. Au fost depuse deja proiecte pentru încă 170 de milioane de euro pentru construirea de traversări subterane, zone pietonale și linii de tramvai. 80 de milioane de euro au fost deja aprobați de autoritățile europene. Cu aproape un sfert din cele 82 de milioane de euro deja aprobate a fost amenajat un coridor de mobilitate între Piaţa Cetate și Piaţa Emanuil Gojdu.

Soluția pentru traficul foarte aglomerat? Un pasaj subteran. „Vor fi linii dedicate expres autobuzelor, vor fi linii pentru tramvaie de data aceasta la nivel suprateran şi vor fi linii dedicate traficului auto. Vor fi linii tot la nivel suprateran pentru biciclete şi vor exista chiar dacă acum pare greu de crezut şi spaţii verzi”, a explicat city-managerul orașului Oradea pentru digi24.ro în 2018.

Toate aceste lucrări, la care se adaugă amenajarea unei zone pietonale, cumpărarea a patru autobuze hibrid și decontarea lucrărilor de modernizare ale unei străzi centrale însumează 112 milioane de lei.  Alte fonduri europene sunt folosite pentru extinderea unei linii de tramvai și cumpărarea a 10 tramvaie noi. Toate acestea s-au întâmplat poate şi datorită faptului că Oradea beneficiază de o echipă formată din 18 specialiști care lucrează strict pentru atragerea de fonduri europene necesare proiectelor orașului.

SIBIU

Peste 345 de milioane de lei este valoarea totală estimată a proiectelor pe care, până acum, orașul Sibiu le-a implementat pentru a cere fonduri nerambursabile europene, potrivit municipalității. Un alt proiect de 300 milioane lei pentru infrastructura de apă este în evaluare. Asta în condițiile în care, în actualul exercițiu bugetar european, Sibiului îi sunt alocate în mod direct fonduri nerambursabile în sumă totală de aproximativ 154 de milioane de lei. Ca un detaliu, din proiectele pregătite până acum, cele care au în vedere stimularea deplasării cu bicicleta prin Sibiu însumează un necesar estimat la peste 73 de milioane de lei.

Unul dintre cele mai mari proiecte este amenajarea malurilor Cibinului. Are o valoare estimată de 56,46 de milioane de lei (cu tot cu TVA, din care se estimează că fondurile nerambursabile vor avea un total de 55,33 de milioane de lei). Atât amenajarea malurilor Cibinului, cât și modernizarea Căii Dumbrăvii au o evidentă legătură cu încurajarea deplasării cu bicicleta prin oraș. Pentru acest lucru, autoritățile locale au mai pregătit, până acum, și alte proiecte pentru care au depus sau urmează să depună cereri de finanțare nerambursabilă.

13,32 milioane de lei este valoarea aproximată a unui sistem automat de închiriere a bicicletelor în sistem self-service. Botezat Sibiu BikeCity, acest proiect ar include 540 de biciclete, 12 triciclete pentru seniori și persoane cu dizabilități și un număr de 44 de stații de bike-sharin.

Și în zona educațională au fost redactate și deja depuse cereri de finanțare nerambursabilă, fiind așteptată evaluarea și, ulterior, semnarea contractelor de finanțare. Aproximativ 8,1 milioane de lei de lei, cu TVA, este valoarea proiectului de extindere a Școlii gimnaziale ”Nicolae Iorga” din Sibiu, proiect care include și ridicarea unei săli de sport. Noul corp de clădire, format din parter și două etaje, ar urma să adăpostească aproximativ 660 de elevi, în 22 de clase. De notat că – în afara unor dotări de genul panouri solare ori sistem antiefracție, supraveghere video etc – planurile inițiale sunt ca acest nou corp de clădire să aibă acoperișul sub forma unei terase înierbate.

BRAŞOV

În perioada finanţării nerambursabile dintre 2014 şi 2020, în judeţul Braşov au fost semnate 163 de proiecte publice şi private ce vizează diverse domenii de activitate, valoarea totală a contractelor semnate fiind de 1,5 miliarde de lei. Din aceşti bani aproape 926 de milioane de lei sunt fonduri europene nerambursabile.

Foto: Zonă pietonală din Oradea

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Ma emotionasem, credeam ca au ajuns si in orasele din sud – sud est, gen Alexandria, Turnu, Drobeta, Calarasi, Giurgiu, Slobozia, Oltenita,… cine e inca nostalgic dupa comunism, cred ca inca se mai poate bucura de atmosfera gri in multe orase, orasele si comune din Romania ( si nu ma refer doar la budele din fundul curtii)
    In Alexandria un prim pas parca se facuse cu infiintarea unei biblioteci anul trecut…
    In rest, conturi umflate ale baronilir locali, hoteluri si ferme luate pe nimic, investitii in cocotierii din Brazilia…

  2. Credeam ca UE n-are nevoie de propaganda…gen firea sau baluta :)) aici sunt banii dv. numai buni pentru propaganda noastra!

  3. Pietonalizare
    termometrizare

    credeam ca la G4 NU sunt oameni care sa Inventeze Cuvinte in Limba Romana !

  4. Propaganda ieftină. Ăștia din EU vrea numai sa sugă sângele poporului și sclavi pentru sparanghel și căpșuni, așa ar zice populația băștinașă a orașelor din sud.
    Păcat ca acești oameni nu au posibilitatea de a călători prin orașele mai mari , care au schimbat fata, cel puțin a centrelor istorice, dacă nu și orașului întreg.

  5. Prostii!
    Nu pietonii plătesc taxe ci șoferii!
    Idioțenii leftarde.

  6. Ati fost la Oradea?
    Care pietonalizari?
    3 pietonalizari pe distante mici si restul orasului, sufocat de parcari si masini.
    Care solutii de trafic? Doar loc oentru masini.
    Mai e mult de invatat. Noroc cu banii europeni.

  7. Bravo fratilor! Romanimaghiarigermani, muncitoritaraniintelectuali, eticasiechitatea, autobuzul cu biogaz, miscarea face bine la sanatate spuneti nu sedentarismului, elevii sa aduca la scoala borcane si maculatura, cei trei R, traim decenii de impliniri marete, toti saracii recolteaza ecologic la munci agricole cu liceul.

    Dar ca sa fie treaba mai Erasmus, muncile agricole se vor efectua la Liceul cu Predare in LImba Germana SPARANGHELBURG.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.