Cum s-a văzut comemorarea Revoluției Ungare din 1956 în pragul celor mai disputate alegeri pentru Viktor Orban: Piața centrală a Budapestei, plină de susținători ai opoziției, care a depășit Fidesz în sondajele independente

Străzile Budapestei au fost inundate joi de zeci de mii de mii de manifestanți, atât susținători ai premierului Viktor Orban, cât și cei ai liderului opoziției, Peter Magyar, cu ocazia comemorării Revoluției Ungare din 1956, înăbușită violent de invazia Uniunii Sovietice, arată o analiză Info Sud-Est.

Atât “Marșul Păcii”, organizat de susținătorii premierului ungar, cât și contramanifestația opoziției, care au umplut piața centrală a capitalei în a doua jumătate a zilei, au expus aceeași problemă, în moduri diferite: faptul că Ungaria este în prezent singurul stat din UE care nu poate fi considerat complet democratic, iar alegerile electorale care vor avea loc în aprilie reprezintă cea mai mare amenințare pentru regimul lui Viktor Orban, care în 1989 le cerea soldaților sovietici să plece din țara sa, dar în ultimii 15 ani la putere a devenit cel mai mare aliat al Rusiei și Chinei în spațiul comunitar și, în opinia unor experți, cea mai mare amenințare la adresa democrației în Uniunea Europeană.

Dimineața a fost revendicată de așa numitul „Marș al Păcii”, pe care The Associated Press l-a caracterizat mai degrabă ca pe o demonstrație de forță, cu zeci de mii de oameni care au ieșit pe străzile din Budapesta în numele premierului Viktor Orban, care, cu șase luni înainte de parlamentare, pare că se va confrunta cu cele mai competitive alegeri din cei 15 ani de când se află la putere în Ungaria.

Adunarea a avut loc într-o zi deosebit de importantă pentru Ungaria, în care este comemorată revolta antisovietică eșuată din 1956, înăbușită de Armata Roșie. Participanții la marș au scandat sloganuri în sprijinul lui Orbán și al mesajului său că Ungaria riscă să fie implicată direct în războiul Rusiei din Ucraina.

În fruntea marșului, un banner mare purta inscripția: „Nu vrem să murim pentru Ucraina”. Participanții, fluturând steaguri cu numele orașelor și satelor din Ungaria din care proveneau, au pornit de-a lungul Podului Margareta care traversează Dunărea, având ca fundal impunătorul parlament neogotic al țării.

Una dintre participantele la marș, Babett Lugosi, a declarat pentru AP că, în opinia ei, „conștiința națională și creștinismul” sunt în pericol și că Orbán este singurul politician din Ungaria capabil să apere interesele țării împotriva amenințărilor externe, conform jurnaliștilor Associated Press.

• „Este foarte important ca Europa și Ungaria să-și păstreze stabilitatea, și sunt convinsă că suntem amenințați din multe direcții și trebuie să arătăm că suntem o țară suverană”, a spus ea.

Orbán, considerat cel mai apropiat partener al președintelui rus Vladimir Putin în Uniunea Europeană, s-a opus în mod constant sprijinului occidental pentru Ucraina de la invazia pe scară largă a Moscovei în februarie 2022.

De altfel, Orban însuși s-a folosit de ocazia protestului pentru a propaga, din nou, narațiunea Kremlinului în ceea ce privește războiul din Ucraina.

• „Astăzi trimitem un mesaj întregii lumi: Ungaria spune NU războiului! Nu vom muri pentru Ucraina. Nu ne vom trimite copiii la abator la comanda Bruxelles-ului”, a scris Orban pe rețelele de socializare, conform Reuters.

Una peste alta, jurnaliștii Reuters și AP au descris marșul ca pe o încercare a premierului Viktor Orban de a-și întări susținerea pe plan intern și de a întări ideea că Ungaria este o țară care susține „pacea” – aceasta este o narațiune pe care premierul ungar a început să mizeze după ce Donald Trump a anunțat, joia trecută, că se va întâlni cu Vladimir Putin la Budapesta pentru a discuta problema războiului din Ucraina.

La scurtă vreme după acest anunț, Orban a acceptat cu entuziasm propunerea președintelui american.

• „Întâlnirea planificată între președinții american și rus este o veste excelentă pentru oamenii iubitori de pace din întreaga lume. Suntem pregătiți!” , este mesajul transmis de premier pe rețelele de socializare la acea vreme.

După aceea, Orban a afirmat că Ungaria este singura țară europeană în care o astfel de întâlnire ar putea avea loc.

• „Budapesta este, în esență, singurul loc din Europa în care o astfel de întâlnire ar putea avea loc în prezent, în primul rând pentru că Ungaria este aproape singura țară pro-pace. De trei ani, suntem singura țară care a militat în mod constant, deschis, vocal și activ pentru pace”, a declarat prim-ministrul Ungariei, citat de The Washington Post.

Această bucurie a fost, însă, de scurtă durată: Casa Albă a anunțat miercuri că nu mai există „niciun plan” pentru o întâlnire cu Vladimir Putin în viitorul apropiat, iar SUA au anunțat joi noi sancțiuni împotriva celor mai mari companii petroliere ale Rusiei, decizie pe care unii aliați ai lui Putin, cum ar fi fostul președinte rus Dmitri Medvedev, au comparat-o cu un act de război.

În ciuda acestor noi vești, Orban a repetat joi în fața susținătorilor săi ideea că Ungaria este, de fapt, singura țară din Europa unde ar putea fi încheiat un acord de pace între Ucraina și Rusia.

• „Moralitatea creștină și bunul simț cer pace. Ungaria nu va face parte din nicio coaliție de război. Suntem singura țară din Europa în care se poate negocia pacea – și suntem gata să o facem„.

În acest context, este important de amintit faptul că nu doar susținătorii lui Viktor Orban au ieșit joi în stradă. În a doua jumătate a zilei, mulțimi de susținători ai liderului opoziției, Peter Magyar, au umplut una dintre piețele centrale din Budapesta și bulevardele adiacente pentru propria lor demonstrație – atât un protest anti-guvernamental, cât și o manifestare de sprijin pentru Magyar și partidul său de centru-dreapta, Tisza.

Manifestanții au scandat sloganuri anti-guvernamentale, precum și fraza „Rușii să plece acasă!”, o referință la rebeliunea antisovietică din 1956 din Ungaria și o referință modernă la opinia multor oameni că Orbán a apropiat prea mult țara de Moscova, explică The Associated Press.

Spre deosebire de Orban, discursul lui Magyar în fața susținătorilor săi s-a concentrat, mai degrabă, pe probleme interne – el a criticat acțiunile guvernului, pe care le caracterizează drept represive și menite să dezbine societatea ungară, apoi a îndemnat la unitate și i-a îndemnat, de asemenea, pe susținătorii săi să „îndure” următoarele șase luni, până la următorul scrutin electoral, potrivit postului local Telex.hu.

În timpul discursului, Magyar, citat de Telex.hu, a enumerat mai multe promisiuni electorale, printre care:

• consolidarea apartenenței Ungariei la UE și NATO;
• introducerea unui nou program de reducere a taxelor;
• creșterea pensiilor;
• introducerea unui impozit pe avere pentru miliardari;
• restabilirea independenței presei publice;
• încetarea sprijinului statului pentru propagandă;

Notabil este că, în acest moment, cu șase luni înainte de alegerile generale din aprilie, partidul lui Magyar, Tisza, se află la egalitate cu Fidesz în sondaje. Instituțiile independente plasează opoziția în frunte, în timp ce grupurile favorabile guvernului prevăd victoria partidului lui Orban, arată o analiză The Guardian.

• „Dacă alegerile ar avea loc duminica aceasta, Fidesz ar obține 27% din voturi, iar Tisza ar obține 37%”, a declarat Balázs Böcskei, politolog și director al Institutului independent IDEA, citând ultimul sondaj al institutului. Sondajele lunare arată că avantajul partidului Tisza pare să se mențină constant, a adăugat el.

Viktor Orban – traseul de la democrație la autoritarism

Data de 23 octombrie, în care este comemorată revoluția maghiară din 1956, înnăbușită violent de o invazie a Armatei Roșii, este una deosebit de importantă pentru Viktor Orban, a cărui întreagă carieră politică a fost construită pe fondul memoriei revoluției care nu a putut scăpa Ungaria de comunism.

Era încă student la Facultatea de Drept din cadrul Colegiului Bibo din capitala Budapesta când, în 1989, a ținut un discurs îndrăzneț de șapte minute în care a cerut Armatei Roșii Sovietice să se retragă din țara sa, amintește BBC.

„Dacă credem în propria noastră putere, suntem capabili să punem capăt dictaturii comuniste”, a declarat el în fața a aproximativ 250.000 de maghiari adunați în Piața Eroilor din oraș pentru reînhumarea celui care a condus revolta eșuată din 1956, Imre Nagy.

În discursul său de joi, citat de presa de dreapta din Ungaria, Orban a argumentat că „1956 este anul celebrării demnității umane” și că „fiecare națiune are dreptul să trăiască în libertate, demnitate și pace”, dar a pus lupta pentru libertate în cheia luptei sale din prezent cu „supunerea Occidentului față de ideologii distructive”, după cum le numește el.

Viktor Orban a reiterat joi ideea că Ungaria va continua să lupte pentru așa numita libertate, iar faptul că discursul său a definit Uniunea Europeană, cu a sa „logică colonială”, drept inamic principal al acestei libertăți nu este surprinzător.

La urma urmei, în 2022, Parlamentul European a condamnat acțiunile guvernului Orban și a numit sistemul politic al Ungariei un „regim hibrid de autocrație electorală”, adică un sistem constituțional în care se organizează alegeri, dar nu se respectă normele și standardele democratice,

Retorica agresivă a lui Viktor Orban față de Uniunea Europeană și tendințele tot mai autoritare ale regimului său a dus în trecut la conflicte cu alți lideri din UE. Cel mai recent, în septembrie, premierul suedez Ulf Kristersson i-a amintit lui Orban de invazia sovietică din 1956, care a înăbușit sângeros în Ungaria lupta pentru eliberarea de sub jugul comunist, dar și de faptul că, în 2007, Orban însuși lăuda Occidentul și numea Ungaria o „țară de tip vestic”.

Istoricul polonez Adam Michnik, disdent și pivot în căderea regimului comunist polonez și în tranziția democratică a țării sale, a vorbit într-un interviu exclusiv pentru Info Sud-Est despre „valul cenușiu” al extremismului naționalist și a explicat modul în care Viktor Orban a devenit, în opinia sa, „principalul dușman al democrației în Uniunea Europeană”.

În acest sens, istoricul a ținut să amintească faptul că, deși a pornit ca democrat în politică, Viktor Orban a fost și ajutat de valul extremist, dar avut și o contribuție importantă la propagarea extremismului naționalist și a autoritarismului în țara sa.

• „”Cu siguranță, acest val l-a ajutat l-a ajutat (pe Orban, n. red.), dar el nu este o victimă a unui proces istoric, pentru că el a avut contribuția proprie la acest proces. Fico ar putea fi ori așa ori așa, însă Orban, deja de mulți ani și-a mizat totul pe naționalismul autoritar”, a explicat Adam Michnik.

Vezi interviul complet, aici. Mai multe detalii despre revizionismul lui Viktor Orban, aici.