Cum ne-a afectat avalanșa de știri din pandemie sănătatea mintală. Sfaturi pentru 2022 de la un specialist

De doi ani lumea se confruntă cu pandemia de Sars-Cov-2. Oamenii sunt epuizați, iar specialiștii atrag atenția asupra problemelor mintale cu care se confruntă tot mai mulți. Îngrijorarea pentru ziua de mâine, panica, frica și nu în ultimul rând amalgamul de informații reale sau false distribuite în toată lumea, imaginile apocaliptice cu morții pandemiei prezentate zi după zi la posturi, toate formează un cocktail periculos pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere emoțional.

Vom afla în cele ce urmează cum sunt afectați românii și ce putem face pentru a trece mai ușor anul acesta prin pandemie. Potrivit psihologului Daniel David, rectorul Universității Babes-Bolyai, în România prevalența tulburărilor clasice, psihiatrice, nu a crescut foarte mult, dar trebuie să fim atenți fiindcă pe termen lung situația se va schimba. În plus, spune Daniel David, în ultimii doi ani, în România a crescut stresul disfuncțional, adică tot mai multe persoane simt stări de anxietate, frică, depresie și așa mai departe.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, problemele ce țin de sănătatea mintală sunt în creștere de la debutul pandemiei. Datele arată că în jur de 20% dintre copii sau adolescenți din toată lumea se confruntă cu tulburări. Mai mult decât atât, suicidul a ajuns pe locul al doilea la cauza deceselor la tineri cu vârstele cuprinse între 15 și 29 de ani. Un alt raport publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite ale Americii arată că în perioada pandemiei adulții au fost, la rândul lor, afectați. 31% dintre persoane au suferit de stări de anxietate și depresie, 13% au început să consume mai multe medicamente, droguri și alcool, 26% acuză stări acute de stres, iar 11% au avut gânduri suicidale.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Frontiers in Psychology a prezentat o lucrare care sugerează o asociere puternică între stările de anxietate și depresie și pandemie, cu toate știrile aferente care circulă pe rețelele sociale. Deși în unele cazuri, rețelele sociale pot fi benefice într-o criză de sănătate publică și pot conștientiza populația în privința unor măsuri bune, precum spălatul mâinilor sau distanțarea socială, în alte cazuri avanlanșa de știri false poate conduce la interpretări eronate și decizii luate pe baza acestora, decizii cu efecte devastatoare.

Folosind un chestionar tipizat, alți cercetători din China au intervievat 512 studenți pentru a vedea dacă rețelele sociale pot cauza probleme de sănătate mintală pe timpul pandemiei. Rezultatele arată o legătură semnificativă între utilizarea rețelelor sociale și riscul de a suferi de depresie. În plus, cercetătorii sugerează că expunerea îndelungată la știri negative, alarmiste contribuie în plus la alterarea sănătății mintale.

Avalanșa de imagini cu decesele zilnice cauzate de Sars-Cov-2 influențează stările anumitor persoane vulnerabile din punct de vedere emoțional. La fel ca în toată lumea și România a fost lovită din plin, atât de informații false răspândite în special pe Facebook, cât și prin prezentarea știrilor cu decese în pandemie.

„Mă dezabonez de la canalul vostru. Nu pot să văd atâta moarte în fiecare zi. Ne intoxicați zilnic cu știri cu morți” – Vanea.I, postare pe pagina de Facebook Antena 3, luna noiembrie.

„Naiba să vă ia cu știrile voastre. Numai ambulanțe și morți, spitale pline cu morți prezentați și nimic alteva. Abia așteptați să mai moară oameni să ne spuneți că au murit un milion.” – Irina M., comentariu postat pe pagina PRO TV, luna octombrie.

Sunt două comentarii din sute de asemenea reacții ale unor persoane care urmăresc rețelele de socializare sau posturi de televiziune cu audiențe foarte mari.

Psiholog Daniel David

„E normal ca nivelul de stres să crească în perioadă de pandemie. Nu te poți aștepta să ai un nivel de stres similar celui de dinainte. Dar e important ce fel de stres avem, funcțional sau disfuncțional”, spune David.

El explică: „E firesc să existe nemulțumiri, îngrijorare, tristețe. Acesta e stresul funcțional. La noi crește stresul disfuncțional și, în loc să ai nemulțumiri, ești agresiv, simți panică, iar în loc de tristețe simți depresie. Apare anxietatea, apare frica, apare panica, totul e catastrofal. În România mesajul public a fost dominat de negativ, nu de părțile pozitive, iar avalanșa de știri cu morți și așa mai departe îi poate afecta destul de puternic pe unii oameni. Situația e similară la nivel mondial. În zonele în care mesajul public era dominat de negativ, a crescut stresul disfuncțional, iar în alte țări unde mesajul public a fost dominat de părți pozitive, a crescut stresul funcțional, iar oamenii au depășit mult mai ușor anumite stări. Ne-am confruntat și ne confruntăm și cu foarte multe știri false și trebuie să fim atenți de unde ne informăm.”

În România prevalența tulburărilor clasice, psihiatrice, nu a crescut foarte mult, dar trebuie să fim atenți fiindcă pe termen lung situația se va schimba, mai spune David.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai crede că în spațiul public ar fi trebuit să se insiste cu prezentarea unor beneficii aduse, de exemplu, de vaccinare. Mai mult decât s-a făcut.

„Trebuia factorul pozitiv scos mai mult în față. Când te vaccinezi, când respecți condițiile pandemice, ai beneficii. Poți pleca din țară mai ușor, ai avut un concediu, ai putut merge în anumite zone unde era interzis accesul, familia se putea întâlni să socializeze. Modelele pozitive au fost prea puține. Și acum la TV dacă te uiți se observă partea negativă, e foarte clar. Ce putem face este să încercăm să avem o atitudine mai rațională, sensibilă, dar nu catastrofică.”

Daniel David explică modul în care putem să depășim stresul disfuncțional în anumite cazuri.

„Chiar dacă te confrunți cu moarte, cu pandemie, cu cifre, te ajută să ai un stres sănătos. Fiecare ar trebui să își definească foarte clar două sau trei valori fundamentale și să încerce să se angajeze săptămânal în anumite comportamente congruente cu acele valori. Oamenii să se autocunoască, să știe care sunt punctele lor tari și să facă lucruri legate de acestea. Să își facă, de exemplu, o listă cu 10 activități care le provoacă stări de bine. Din această listă să aleagă săptămânal, măcar, două sau trei activități care să devină o rutină. Dacă faci asta săptămânal, adică lucruri care reflectă plăcere, lucruri care corespund cu valorile tale, atunci viața va fi bună. Va apărea sentimentul psihologic de plăcere, de viață plăcută. Va apărea sentimentul de viață bună dacă ce faci corespunde cu punctele tari și va apărea sentimentul de viață cu sens, dacă ce faci va corespunde cu valorile pe care le ai.”

Ghid pentru pandemie

Universitatea Babeș-Bolyai în colaborare cu Asociația Națională a Psihologilor a elaborat un ghid prin care încearcă să-i ajute pe oameni în prevenirea și controlul problemelor psihologice asociate pandemiei. Ghidul poate fi descărcat AICI.

Iată doar două exemple de cum ne putem raporta la situația pandemică

Raportare cognitivă irațională

Nu trebuia să (mi) se întâmple / Nu pot accepta că (mi) se întâmplă. (gândire rigidă/absolutistă/inflexibilă) Este o catastrofă/cel mai rău lucru care se putea întâmpla. (catastrofare) Nu pot tolera/suporta această situație. (intoleranță la frustrare) Viața (epidemia) este nedreaptă. (evaluare globală a vieții/situației) Oamenii sunt periculoși. (evaluarea globală a celorlalți) Eu sunt slab/vulnerabil. (autoevaluarea globală)

Raportare cognitivă rațională

Mi-aș fi dorit să nu se întâmple, dar accept faptul că există și fac tot ce este omenește posibil pentru a-i reduce impactul. (gândire flexibilă) Este foarte rău că se întâmplă asta, dar nu-i o catastrofă. (îngrijorare adaptativă non-catastrofică, prin nuanțarea negativului și recunoașterea pozitivului). Spre exemplu (aceste informații trebuie însă verificate constant, prin raportare la noile date oferite de autorități/specialiști): deși virusul este foarte contagios, rata de mortalitate nu este una excesivă (chiar în comparație cu alte virusuri din aceeași familie), mai ales în segmentele mai tinere ale populației; larga majoritate a celor infectați au simptome moderate și se vindecă. Pot tolera situația deși este greu/neplăcut. (toleranță la frustrare) Viața este cum este și o pot influența doar în anumite privințe. (acceptarea activă a situației) / Niciun om nu este total bun sau rău în sine, ci are comportamente mai bune sau mai rele la care ne putem raporta adecvat și diferențiat. (acceptarea necondiționată activă a celorlalți) / Sunt un om cu bune și rele, încercând să maximizez punctele bune. (autoacceptarea necondiționată activă)

Îngrijorarea sănătoasă – îngrijorarea apare în mod natural în astfel de situații, dar poate să fie programată pe parcursul zilei. Spre exemplu, una dintre tehnicile cognitivcomportamentale este ca dacă ne vin în minte teme de îngrijorare (ex. contaminare, boală, moarte, etc.), să le notăm, dar să le analizăm rațional doar într-un interval prestabilit de noi (ex. 18-18.30), fără a le lăsa să ne macine întreaga zi.

sursa foto: Pexels