Cum ar putea răspunde Iranul la atacurile SUA asupra siturilor sale nucleare

Decizia președintelui american Donald Trump de a lovi instalațiile nucleare ale Iranului pune Orientul Mijlociu într-o poziție volatilă, toți ochii fiind acum ațintiți asupra următoarei mișcări a Teheranului, scrie CNN.

Vorbind la Istanbul, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat duminică că țara sa are „o varietate de opțiuni” atunci când decide cum să răspundă la atacurile SUA.

De la lovirea bazelor americane din regiune, până la posibila închidere a unei căi navigabile cheie pentru transportul maritim mondial, Iranul își analizează probabil următoarele măsuri. Toate comportă riscuri inerente pentru Republica Islamică, Israel și Statele Unite.

Iranul ar putea lovi interesele militare ale SUA în regiune

Implicarea directă a SUA în conflict ar putea determina Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran (IRGC) să activeze ceea ce a mai rămas din agenții săi din Irak, Yemen și Siria, grupuri care au lansat anterior atacuri asupra activelor americane din regiune.

Deși cel mai puternic aliat al Iranului în regiune a fost cândva Hezbollah din Liban, acest grup a fost slăbit semnificativ de atacurile israeliene.

Consiliul pentru Relații Externe (CFR) afirmă că SUA mențin o prezență în 19 locații în total în regiune, opt dintre acestea fiind considerate de analiști ca având o prezență americană permanentă. La 13 iunie, CFR estima că aproximativ 40.000 de militari americani se aflau în Orientul Mijlociu.

În Irak, de exemplu, la sfârșitul anului trecut, se aflau 2.500 de soldați americani. Un atac iranian asupra acestor forțe nu este de neconceput. În 2020, un atac iranian cu rachete asupra unei garnizoane americane a lăsat peste 100 de soldați cu leziuni cerebrale traumatice.

Iranienii au declarat „de mai multe ori” că, dacă SUA „se alătură acestui război și le atacă instalațiile nucleare, vor riposta împotriva forțelor americane din regiune, împotriva intereselor americane, și acestea sunt foarte multe”, a declarat analistul politic și de afaceri globale al CNN, Barak Ravid.

O recrudescență a atacurilor din Yemen împotriva activelor SUA este deja pe masă. Rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au promis anterior că vor ataca navele americane din Marea Roșie dacă SUA se vor alătura conflictului Israelului cu Iranul. Un important oficial houthi a declarat într-o postare pe rețelele de socializare la începutul zilei de duminică că „Trump trebuie să suporte consecințele” loviturilor aeriene ale SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene.

Nu este clar dacă acest lucru marchează sfârșitul unui armistițiu între SUA și Houthi încheiat în luna mai, în care Washingtonul a declarat că își va opri campania militară împotriva Houthi în schimbul opririi atacurilor grupului împotriva intereselor SUA din regiune.

Știind că nu poate câștiga categoric un conflict împotriva Israelului și a SUA, experții au afirmat că Teheranul ar putea încerca să se angajeze într-un război de uzură, în care încearcă să epuizeze voința sau capacitatea adversarului său de a lupta într-un conflict prelungit și dăunător, ceea ce Trump, la începutul președinției sale, a declarat că dorește să evite.

Iranul ar putea perturba masiv comerțul mondial cu petrol

Iranul are, de asemenea, puterea de a influența „întreaga navigație comercială din Golf”, a declarat Ravid, în cazul în care decide să închidă Strâmtoarea Ormuz, o rută cheie de transport al petrolului.

Până în prezent, nu au existat perturbări semnificative ale fluxului global de petrol. Dar dacă exporturile de petrol sunt întrerupte sau dacă Iranul încearcă să blocheze Strâmtoarea Ormuz, piața mondială a petrolului s-ar putea confrunta cu o criză existențială.

Strâmtoarea leagă Golful Persic de oceanul deschis și este un canal-cheie pentru exporturile de petrol și gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu către piața mondială. Aproximativ 20 de milioane de barili de petrol trec prin strâmtoare în fiecare zi, potrivit Administrației americane pentru informații energetice.

Un consilier proeminent al liderului suprem al Iranului a făcut deja apel la atacuri cu rachete și la închiderea Strâmtorii Ormuz.

„După atacul american asupra instalației nucleare de la Fordow, acum este rândul nostru”, a avertizat Hossein Shariatmadari, redactorul-șef al ziarului de linie dură Kayhan, o voce conservatoare bine cunoscută care s-a identificat anterior drept un „reprezentant” al lui Khamenei.

Influența geografică asupra transportului maritim global oferă Iranului „capacitatea de a provoca un șoc pe piețele petroliere, de a crește prețul petrolului, de a conduce inflația, de a prăbuși agenda economică a lui Trump”, a declarat pentru CNN Mohammad Ali Shabani, un expert în Iran și editor al postului de știri Amwaj.

Iranul s-ar putea grăbi să construiască o bombă

Unii experți spun că este foarte probabil ca Iranul să se grăbească acum să construiască o bombă nucleară, chiar dacă regimul actual se prăbușește și noi lideri iau locul său.

„Trump tocmai a garantat că Iranul va fi un stat cu arme nucleare în următorii 5-10 ani”, a declarat Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Quincy Institute din Washington, DC, la X. „Mai ales dacă se schimbă regimul”.

Parsi a declarat că, chiar dacă regimul se prăbușește și noi elemente militare preiau puterea, este probabil ca acestea să fie mult mai belicoase decât regimul actual și să se îndrepte spre o armă nucleară ca singurul lor factor de descurajare.

Experții au afirmat anterior că Iranul și-a mutat probabil stocurile de uraniu îmbogățit din principalele sale instalații nucleare, în contextul atacurilor israeliene. Centralele nucleare care produc electricitate în scopuri civile utilizează uraniu îmbogățit între 3,5% și 5%. Atunci când este îmbogățit la niveluri mai ridicate, uraniul poate fi utilizat pentru fabricarea unei bombe. Israelul și SUA acuză Iranul că urmărește să obțină arme nucleare; Teheranul insistă că programul său este pașnic.

De asemenea, este probabil ca Iranul să se retragă din Tratatul de neproliferare nucleară, sau TNP, în temeiul căruia s-a angajat să nu dezvolte o bombă.

„Răspunsul Iranului nu se va limita probabil doar la represalii militare. Retragerea TNP este destul de probabilă”, a declarat Ali Vaez, director al Proiectului Iran din cadrul International Crisis Group, la X.

Iranul ar putea continua să lovească Israelul, deocamdată

Primul răspuns al Iranului la atacul SUA asupra siturilor sale nucleare a fost să atace Israelul, nu bazele americane.

Rachetele iraniene au lovit un grup de clădiri din Tel Aviv, unde 86 de persoane au fost spitalizate cu răni peste noapte și duminică dimineața, potrivit Ministerului Sănătății din Israel.

Știind că s-ar putea să nu fie capabil să susțină o confruntare totală cu SUA și sperând că Trump își va reduce implicarea în urma atacului de duminică, Iranul ar putea încerca doar să perpetueze status quo-ul, luptând doar cu Israelul.

Trump ar putea urma aceeași schemă ca în cazul atacului din 2020 care l-a ucis pe comandantul iranian Qasem Soleimani, a declarat Shabani CNN.

Trump a vrut atunci „să trimită un mesaj important (…) să arate hotărârea SUA, dar apoi să evite un război mai amplu”, a spus Shabani.

În timp ce Iranul ar putea simți că trebuie să riposteze pentru a salva aparențele, ar putea fi un răspuns fără vărsare de sânge, similar cu ceea ce s-a întâmplat în 2020, când a lansat un baraj de rachete asupra bazelor americane din Irak, care s-a soldat cu leziuni cerebrale traumatice pentru personal, dar fără decese.

Iranul ar putea recurge la atacuri cibernetice sau terorism

Doi analiști militari au declarat că Iranul ar putea recurge la măsuri „asimetrice” – cum ar fi terorismul sau atacurile cibernetice – pentru a se răzbuna pe SUA, deoarece atacurile israeliene au redus capacitățile militare ale Iranului.

„Cred că IRGC (Corpul Gardienilor Revoluției Islamice) încearcă probabil să își dea seama ce capacități îi mai rămân” pe măsură ce stocul său de rachete se diminuează, a declarat analistul de securitate națională al CNN David Sanger.

„Cred că (IRGC) va fi un pic mai prudent și bănuiesc că asta ne va duce la toate lucrurile asimetrice pe care le poate face: cibernetică, terorism. Cred că, probabil, vor căuta lucruri în care SUA nu pot pune în aplicare doar apărarea tradițională”, a adăugat el.

În mod similar, generalul-maior în retragere James „Spider” Marks, șef al strategiei geopolitice la Academy Securities, o bancă de investiții, a declarat pentru CNN că Israelul „a făcut o treabă destul de bună în a afecta capacitatea Iranului de a-și lansa inventarul de rachete destul de robust”.

Dar, „deși rănit”, IRGC are încă „o capacitate extraordinară”, a spus el. „Are capacități care sunt deja în regiune și apoi în afara regiunii. Suntem vulnerabili… în întreaga lume, unde IRGC are fie influență, fie poate face ca lucrurile să se întâmple asimetric.”

Iranul ar putea relua negocierile nucleare

Iranul a refuzat să revină la masa negocierilor în timp ce se afla sub atacurile israeliene.

Duminică, Araghchi a declarat că nu știe cât „spațiu a mai rămas pentru diplomație” după loviturile militare americane asupra instalațiilor nucleare iraniene.

„Au trecut o linie roșie foarte mare prin atacarea instalațiilor nucleare. … Trebuie să răspundem pe baza dreptului nostru legitim la autoapărare”, a declarat Araghchi.

Parsi a declarat că, procedând astfel, „iranienii s-au încolțit singuri”.

„Scopul lor este de a-l forța pe Trump să oprească războiul lui Netanyahu și, prin aceasta, să-și arate capacitatea și dorința de a folosi influența americană împotriva lui Netanyahu”, a scris Parsi. „Dar reversul medaliei este că Teheranul a oferit Israelului un drept de veto asupra diplomației SUA-Iran – prin simpla continuare a războiului, Israelul este abilitat să blocheze discuțiile dintre SUA și Iran.”

Oficialii iranieni și europeni s-au întâlnit vineri la Geneva pentru discuții, despre care o sursă iraniană a declarat că au început tensionate, dar au devenit „mult mai pozitive”.

Vorbind duminică, Araghchi a spus că SUA au decis să „arunce în aer” diplomația.

„Săptămâna trecută, eram în negocieri cu SUA când Israelul a decis să arunce în aer această diplomație. Săptămâna aceasta, am purtat discuții cu E3 (grupul miniștrilor europeni)/UE când SUA a decis să arunce în aer această diplomație”, a declarat Araghchi pe X.

Vaez, de la International Crisis Group, a declarat că „iranienii au fost reticenți în a negocia cu un pistol la tâmplă, iar acel pistol a fost deja declanșat”.

„Cea mai probabilă situație este că discuțiile s-au încheiat pentru moment”.