Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a elaborat un proiect de Strategie pentru analizarea cheltuielilor publice, adică a modului în care statul cheltuie banii din taxele și impozitele plătite de angajați și de mediul privat. Planul de măsuri propus de Boloș prevede că analiza unora dintre cele mai mari cheltuieli făcute de guvern va fi făcută abia în 2028 și 2030.
Întârzierea acestei analize vine într-un moment în care România e sub o presiune majoră pentru a reduce deficitul bugetar. Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a prognozat un deficit de peste 6% din PIB, deși guvernul și-a asumat o țintă de doar 4,4% din PIB.
Ministrul Finanțelor arată în proiect că analiza cheltuieilor a fost asumată de guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
E vorba despre componenta C8/Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii – îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice. Pentru realizarea acestuia, Reforma 3/Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, prevede jalonul 202 care stabilește ca țintă adoptarea de către Guvern a unei strategii multianuale și a unui calendar pentru o analiză sistematică a cheltuielilor bugetare.
Pentru atingerea acestei ținte, Ministerul Finanțelor a elaborat Strategia analizei cheltuielilor publice pentru perioada 2024 – 2030, care are ca obiectiv principal realizarea analizei cheltuielilor publice în mod periodic și sistematic la nivelul instituțiilor administrației publice centrale.
Planul de măsuri propus de Ministerul Muncii prevede că prima analiză va începe în 2023 la ministerele Mediului și Dezvoltării, măsurile urmând să fie prinse în bugetul pentru 2025.
Banii cheltuiți de stat cu asistența socială, adică una dintre cele mai mari cheltuieli, vor fi analizați abia în 2028 și 2029.
În 2030 vor fi analizate cheltuieile făcute de instituțiile de forță (Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, servicii secrete) și Ministerul Justiției.
Pai asta nu face si Curtea de Conturi tintit, imediat, la cererea Parlamentului?
Aaa… stai, in parlament majoritatea e bine, asa cum e,…
Pai tocmai atunci sa ne platim si noi taxele si impozitele.