Costul vieții: Care sunt cele mai ieftine și cele mai scumpe țări din Europa? / Bulgaria și România, cele mai ieftine din UE

Indicii nivelului prețurilor arată cât de scumpe sau ieftine sunt bunurile și serviciile în diferite țări, pe baza parităților puterii de cumpărare. Țările din Europa de Vest și de Nord tind să aibă niveluri ridicate ale prețurilor, deși veniturile nu sunt incluse în aceste comparații, scrie Euronews.

Prețurile variază semnificativ între țările din Europa. Există diferențe semnificative chiar și între țări vecine precum Austria și Ungaria – sau Germania și Polonia.

Dar cum putem compara cel mai bine prețurile în Europa? Și care sunt cele mai scumpe și cele mai ieftine țări de pe continent?

Indicii nivelului prețurilor sunt o modalitate bună de a ne ajuta să înțelegem cât de scumpe sau ieftine sunt bunurile și serviciile în fiecare țară. Indicii compară nivelurile prețurilor naționale cu media UE și sunt calculați folosind paritatea puterii de cumpărare (PPA).

Potrivit Eurostat, PPA acționează ca o monedă comună artificială, deoarece arată cât de mult pot cumpăra oamenii cu aceeași sumă de bani în toate țările.

Rezultatele se bazează pe anchete privind prețurile a peste 2.000 de bunuri de consum și servicii, efectuate în 36 de țări europene.

Cum sunt comparate prețurile între țări?

Există mai mulți indici ai nivelului prețurilor care compară costul diferitelor bunuri și servicii – cum ar fi alimente, băuturi, îmbrăcăminte, hoteluri și altele. În plus față de acești indici individuali sau de grup, există doi indicatori principali care arată nivelul „general” al prețurilor bunurilor și serviciilor de consum:

Unul dintre acestea este consumul individual efectiv (AIC), care măsoară toate bunurile și serviciile consumate efectiv de gospodării. Acesta include bunurile de consum și serviciile achiziționate direct de gospodării, precum și serviciile furnizate de instituțiile non-profit. Indicatorul include, de asemenea, serviciile furnizate de guvern pentru consumul individual, cum ar fi serviciile de sănătate și educație.

Un alt indicator este reprezentat de cheltuielile de consum final ale gospodăriilor (HFCE), care studiază cheltuielile totale pentru bunuri și servicii individuale ale gospodăriilor rezidente.

Cu alte cuvinte, AIC analizează ceea ce utilizează gospodăriile – inclusiv serviciile pentru care nu plătesc în mod direct – iar HFCE arată pe ce cheltuiesc banii.

Eurostat notează că AIC este adesea utilizat în comparațiile internaționale, deoarece surprinde mai mult decât conceptul mai restrâns de consum al gospodăriilor. Prin urmare, Euronews a utilizat cifrele AIC pentru comparații, deși datele privind consumul sunt, de asemenea, incluse în grafic.

Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia

Începând cu 2024, din 36 de țări, Elveția este cea mai scumpă, cu prețuri de 184% din media UE – cu 84% mai mari decât media.

Turcia este cea mai ieftină, cu prețuri la 47% din media UE, ceea ce înseamnă că sunt cu 53% mai mici decât media UE.

Astfel, Elveția este de 3,9 ori mai scumpă decât Turcia, ceea ce relevă contrastul puternic dintre nivelurile prețurilor în Europa.

Un nivel al prețurilor de peste 100 înseamnă că o țară este mai scumpă decât media UE; sub 100 înseamnă că este mai ieftină.

Cele mai ieftine și cele mai scumpe țări: Bulgaria vs Luxemburg

În UE, Luxemburg este cea mai scumpă țară, cu prețuri cu 51% mai mari decât media UE.

Bulgaria și România sunt cele mai ieftine țări membre, cu 57% din media UE.

Aceasta înseamnă că Luxemburg este de aproximativ 2,7 ori mai scump decât Bulgaria și România, ceea ce reprezintă un decalaj semnificativ, dar mai mic decât diferența dintre Elveția și Turcia.

Zece țări din UE au prețuri peste media UE. Danemarca (143%) și Irlanda (141%) urmează Luxemburgul în topul celor mai scumpe țări.

Dintre cele mai mari patru economii ale UE, Germania (109%) și Franța (108%) se situează ușor peste medie, în timp ce Italia (98%) și Spania (91%) sunt sub medie.

Modele geografice ale nivelurilor prețurilor

Țările din Europa de Vest și de Nord tind să aibă niveluri ridicate ale prețurilor. Elveția, Islanda, Luxemburg, Danemarca, Irlanda, Norvegia și Finlanda înregistrează toate prețuri semnificativ peste medie. Acestea sunt în general țări cu venituri ridicate, cu monede puternice și costuri de trai mai ridicate.

Toate cele cinci țări nordice – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia și Islanda – se situează, de asemenea, în mod constant aproape de top.

În schimb, țările din Europa Centrală și de Est au, în general, niveluri mai scăzute ale prețurilor. România, Bulgaria, Ungaria, Polonia și statele baltice – Letonia, Lituania și Estonia – se situează toate sub media UE. Aceste regiuni înregistrează de obicei costuri ale forței de muncă mai scăzute.Nivelurile prețurilor sunt, de asemenea, mai scăzute în țările candidate la UE. Acestea includ Turcia, Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Bosnia și Herțegovina.

De ce sunt țările AELS atât de scumpe?

Două țări din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) – Elveția și Islanda – se află pe primul și al doilea loc în 2024, iar Norvegia pe locul șase.

Într-o analiză din 2018 bazată pe cifrele din 2017, Lars Svennebye de la Oficiul de Statistică al AELS a explicat că productivitatea ridicată a forței de muncă și salariile ridicate corespunzătoare au fost factorii-cheie care au determinat nivelurile ridicate ale prețurilor în țările AELS.

Factorii care contribuie la disparitățile prețurilor

Filippo Pallotti, doctorand în economie la University College London, a declarat pentru Euronews Business că, în întreaga Europă, țările în care se trăiește cel mai scump tind să fie și cele mai productive.

Comparând cele mai ridicate și cele mai scăzute valori din UE, Pallotti a subliniat că costurile orare ale forței de muncă reflectă nivelurile prețurilor – aproximativ 55 EUR în Luxemburg, 50 EUR în Danemarca și doar 11 EUR în Bulgaria.

Veniturile nu sunt incluse în comparațiile de prețuri

Veniturile individuale sau ale gospodăriilor nu sunt incluse în comparațiile nivelului prețurilor. „Aceste cifre sunt pure comparații de prețuri ale bunurilor și serviciilor. Ele nu iau în considerare nivelul salariilor sau alte măsurători ale veniturilor personale”, a declarat Lars Svennebye pentru Euronews Business.

Aceasta înseamnă că o persoană care locuiește într-o țară cu un nivel ridicat al prețurilor poate cumpăra mai multe bunuri și servicii decât o persoană dintr-o țară cu un nivel mai scăzut al prețurilor, în funcție de venit.

Nivelurile prețurilor variază semnificativ în funcție de categorii. De exemplu, nivelul prețurilor pentru alcool și tutun în UE era de aproape trei ori mai mare în Irlanda (205%), cea mai scumpă țară, decât în Bulgaria (69%), cea mai ieftină.