G4Media.ro

Coronavirusul și viitorul birourilor: Noul coronavirus a schimbat modul în care ne…

Coronavirusul și viitorul birourilor: Noul coronavirus a schimbat modul în care ne percepem munca. Ce implicații ar putea avea acest lucru pentru birouri și modul în care vor funcționa orașele în viitor

Șeful Google, Sundar Pichai, intenționează să le ofere angajaților o subvenție de 1.000 de dolari pentru echipamente și mobilier de birou pe care să le utilizeze atunci când lucrează acasă.

(*Analiză preluată de pe portalul Deutsche Welle)

Unii cred că lumea se află la un pas de mari schimbări. „De când a fost prezisă ‘moartea distanței‘ în 1997, marile orașe au prosperat mai mult ca niciodată”, spune Paul Cheshire, profesor de geografie economică la London School of Economics, adăugând că acestea trebuie acum să se adapteze pentru a supraviețui.

În 2018, un sondaj al Biroului de Recensământ al SUA a constatat că doar 5,3 la sută dintre americani lucrau de acasă cu normă întreagă. Rich McBee, directorul Riverbed, expert în interconectare, consideră că aproximativ 15-20 la sută din angajații ce își desfășurau până nu demult munca la birouri, nu vor mai reveni în acestea după pandemie.

Global Workplace Analytics estimează că angajatorii ar putea economisi în medie 11.000 de dolari pro angajat cu jumătate de normă, în principal datorită creșterii productivității, a chiriilor mai mici, a reducerii absenteismului și a unei pregătiri mai bune pentru dezastre. „Cu siguranță vom vedea companii care în mod tradițional au fost rezistente la munca la domiciliu reducând costurile proprietății în unele cazui”, spune Matt Oakley, șeful echipei de cercetare din Marea Britanie și UE a companiei imobiliare Savills.

De asemenea, lucrătorii de la distanță ar putea fi dispuși să lucreze mai puțin. LogMeIn a intervievat circa 2.200 de angajați americani în aprilie și a constatat că 62 la sută dintre aceștia ar accepta o reducere de salariu pentru a lucra de acasă.

Un proiect de cercetare în curs de desfășurare privind lucrul la distanță, realizat de Școala de Relații Industriale a Universității din Montreal, a arătat că, în timp ce volumul de muncă a crescut din cauza homeoffice-ului, productivitatea personalului a crescut.

O problemă majoră este că centrele orașului pot începe să se golească, iar proiectele noi care vizează apariția de noi spații de birouri rămân în așteptare. În cazul Marii Britanii, acest lucru este agravat și de Brexit. Între timp, pe măsură ce companiile oferă mai multor angajați computere și acces la e-mail pe dispozitive mobile personale, garantarea siguranței cibernetice va deveni obligatorie.

Rezultatele studiilor de până acum cu privire la costurile de mediu par să fie mai degrabă mixte, constatându-se creșterea consumului la energie electrică la domiciliu (eventual echilibrată de scăderea energiei electrice consumate la birou), precum și o utilizare mai frecventă a automobilului.

Lipsa unui spațiu de lucru creează presiuni la domiciliu, sporite și de suprapunerea responsabilităților profesionale cu cele casnice. „Acestea sunt distribuite inegal, femeile fiind cele care suferă la acest capitol. Creșterea numărului cazurilor de violență domestică în timpul așa-numitului lockdown este un avertisment real”, spune Les Back, profesor de sociologie la Goldsmiths College din Londra.

Însă majoritatea angajaților lucrează în continuare la fața locului, respectiv în fabrici, depozite sau în spitale. Cei din companiile de transport public sau din sectorul serviciilor nu au avut niciodată opțiunea de a lucra de la distanță, nici înainte de criză, nici după debutul acesteia. „Criza a schimbat deja orașele noastre. Este vorba despre lucrătorii slab plătiți, adesea negri, care călătoresc cu autobuzele și riscă să intre în contact cu alți oameni, în timp ce clasele de mijloc albe evită întâlnirile urbane. Cred că orașele vor deveni vectori de fobie și vor fi și mai divizate ca până acum”, adaugă Back.

Tranzitul în masă, vital pentru funcționarea celor mai mari și productive orașe, se va confrunta cu o criză financiară, în special pe termen scurt. „Este nevoie de subvenții publice mai mari; călătoriile de afaceri, aeroporturile, centrele de conferințe și hotelurile vor cunoaște un declin chiar și pe termen lung”, spune Cheshire.

„Cred că ne aflăm într-un punct de cotitură. Există o reorientare, o recalibrare a relației dintre loc și timp și viața socială”, spune Back. „Este posibil să vedem schimbări profunde și unele lucruri s-ar putea să nu se mai întoarcă. Se pare că deocamdată vânzările de case sunt în plină expansiune în Marea Britanie. Există o nouă oportunitate de afaceri pentru specialiștii în design interior și arhitecți, nu doar în domeniul proiectării spațiilor de birouri, ci și în ceea ce privește proiectarea unor comunități, cartiere și orașe.”

Rebecca Larkin, economistă la Asociația Produselor de Construcție, subliniază că, în orașele mari, există acum o dilemă privind modul în care spațiile de birou goale ar putea fi reutilizate. Back sugerează transformarea birourilor în spații rezidențiale.

Larkins adaugă că există un impact indirect asupra comerțului cu amănuntul în centrele orașelor. Supermarketurile și-au schimbat strategiile de extindere către magazine convenabile, centrale, dar împuținarea navetiștilor care cumpără alimente în drum spre casă le va determina să revină în afara orașului și să-și dezvolte ofertele online. „Un exod în masă către zonele rurale pare puțin probabil”, adaugă Larkin.

„Dacă trecem la munca de acasă, există implicații clare asupra telecomunicațiilor și a extinderii conexiunilor de fibră optică, cu atât mai mult dacă fenomenul se extinde din ce în ce mai mult către zonele mai rurale”, spune Larkin. „Comerțul electronic sporit va accelera schimbările structurale care se produc deja în comerțul cu amănuntul, deviind operațiunile departe de magazinele stradale, către depozitele industriale, distribuție și logistică destinate vânzărilor online.”

Însă creșterea fenomenului de muncă la domiciliu nu duce automat la dispariția biroului clasic, argumentează alți experți. „Istoria și cele mai recente sondaje realizate de noi arată că birourile nu vor dispărea curând”, spune Neil Murray, director general la JLL Global. „Biroul fizic își va menține importanța în facilitarea inovațiilor și a muncii în colaborare, ba chiar și în ceea ce privește sănătatea, starea de bine și productivitatea angajatului.”

Sondajul făcut de JLL arată că 58 la sută dintre angajați simt lipsa birourilor, fenomen accentuat în rândul tinerilor.

„Pe termen scurt, distanțarea socială înseamnă că vom avea nevoie de mai mult spațiu pro persoană în birouri. Pe termen lung, va continua să existe cerere pentru birouri și spații de reuniuni, unele interacțiuni necesitând întâlniri personale. Acest lucru poate oferi oportunități pentru furnizorii flexibili de spații pentru birouri și întâlniri, în detrimentul bunurilor imobiliare comerciale cu închiriere îndelungată”, spune profesorul Noble Francis, director de economie la CPA din Londra.

Foto: Clădiri de birouri în Boston, SUA / Sursa: G4Media.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

3 comentarii

  1. Eu nu cred ca va exista o schimbare semnificativa. Se va testa, multi vor testa munca de acasa, dar asta de dragul diversitatii (si al curiozitatii). Ce se va intampla va fi mai degraba o dublare – in unele cazuri – a optiunilor, astfel incat sa poti lucra asa cum / de unde crede fiecare ca este mai productiv. Si in final va avea un birou acasa si unul la institutia care il angajeaza. Iar unii vor incepe sa fie ceva mai tentati sa devina lucratori pe cont propriu (adica sa lucreze pentru mai multe institutii). Nu se va schimba paradigma, dar se vor diversifica optiunile logistice.

  2. In tarile avansate se va asigura venitul minim garantat.

    Se va accelera pe partea de robbotizare, taxi automatizat, magazzine cu deservire non-umanna, drone multirol, inteligenta artificiala si realitate augmentata.

    Rolul uman in societate va fi redus la procreere , viata linistita si fericita.