Confederaţia pentru Antreprenoriat Feminin: În România sunt peste 70.000 de ONG-uri cu activităţi sociale, dar active sunt 15%

În România avem peste 70.000 de ONG-uri care ar trebui să desfăşoare activităţi sociale, iar active sunt maximum 15%, a declarat, vineri, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, la o dezbatere online de specialitate despre economia socială.

„Dacă am avea companii mai multe, amprenta antreprenorială ar fi mai mare şi un procent tot mai ridicat dintre aceste companii ar înţelege rolul economiei sociale la adevărata valoare, lucrurile în România s-ar îmbunătăţi într-un ritm mult mai rapid. E adevărat că România în ultimii zece ani a făcut progrese pe segmentul acesta, dar încă nu este suficient. Există în continuare foarte multe ONG-uri inactive. În România avem peste 70.000 de ONG-uri care ar trebui să desfăşoare şi să deruleze activităţi sociale, iar active cred că avem maximum 15%. În consecinţă, dacă această amprentă socială ar fi şi activă, lucrurile s-ar schimba şi s-ar îmbunătăţi radical”, a spus preşedinta CONAF, transmite Agerpres.

Potrivit acesteia, orice antreprenor ar putea să încorporeze în activitatea sa şi partea de economie socială.

„Când am fondat CONAF acum mai bine de opt ani, am înţeles cât de importantă şi cât de funcţională este această latură într-o economie cu multe derapaje. Astăzi, noi putem să ne conectăm şi să vorbim despre date, cifre, PIB-uri, deficite, buget ş.a.m.d., dar dacă nu înţelegem care sunt categoriile vulnerabile, care este rolul ONG-urilor şi al asociaţiilor care fac antreprenoriat social, lucrurile acestea vor stagna”, a explicat Cristina Chiriac.

Aceasta spune că ONG-urile, asociaţiile, antreprenoriatul social, vor putea prelua o parte din obligaţiile sociale ale statului, îmbinând diverse instrumente, cum ar fi voluntariatul, contribuţiile financiare prin fund-raising, redirecţionarea unor sume de către companiile mari pentru categoriile sociale sensibile, defavorizate.

„Nu doar persoanele cu dizabilităţi sunt cele care fac parte din aceste categorii, sunt şi tinerii cu un nivel scăzut de educaţie, femeile cu o anumită vârstă care nu şi-au găsit un loc de muncă corespunzător şi altele”, a punctat preşedinta CONAF.

Ea a menţionat că singura diferenţă între un antreprenor şi un antreprenor social este că 90% din profitul reinvestit se direcţionează în scopuri sociale şi doar 10% poate fi distribuit către membri, iar fiscalitatea generală este aceeaşi pentru amândoi.

„Atâta timp cât vorbim despre economie socială, dar nu avem o politică fiscală bine pusă la punct, care să pondereze şi să vină cu instrumente pentru a ajuta economia socială, economia, în general, şi să ridice ponderea de pe presiunea fiscală pe care o pun aceste categorii sociale, o să fim aşa în continuare, probabil la un impact de 5-10% cu foarte mari eforturi din partea organismelor sociale”, a mai spus Cristina Chiriac.

Precizând că în numeroase alte ţări politica socială este prioritară politicii fiscale, preşedinta CONAF a afirmat că „în momentul în care statul va înţelege că pe lângă politica fiscală e nevoie şi de o politică socială corelată prin instrumente legislative şi adaptată la nevoile de astăzi, atunci lucrurile se vor schimba”.

„Avem nevoie nu doar de un echilibru fiscal, ci şi de un echilibru social”, a conchis Cristina Chiriac.

Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării a organizat, vineri, cea de-a şaptea dezbatere online din acest an, ce a avut ca temă economia socială, care devine tot mai relevantă într-un context în care mediul de afaceri este chemat să integreze în funcţionarea companiilor criterii de sustenabilitate, responsabilitate şi incluziune socială.