Colecţie de irişi de peste 50 de soiuri la Banca de Resurse Genetice Vegetale din Buzău / ”Am putea dezvolta în România producţia de flori, iar irisul ar putea fi o floare care ar aduce beneficii floricultorilor

Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deţine o colecţie de irişi compusă din peste 50 de soiuri distincte prin culoare, miros şi dimensiuni, de la irisul negru, la cel bicolor sau sălbatic, potrivit specialiştilor România având resursele necesare pentru dezvoltarea unei industrii în floricultură, dar nu şi o strategie, sectorul fiind aproape desfiinţat, transmite Agerpres.

Floarea de iris aparţine unui gen botanic cu peste 300 de specii, răspândite mai ales în emisfera nordică. În România există specii de iris sălbtic iar BRGV deţine în colecţie peste 50 de soiuri dintre care 46 omologate, alte câteva linii fiind în stadiu de cercetare şi stabilizare genetică.

„Specii de iris cresc spontan în Europa, Asia, Africa de Nord şi America de Nord. Unele preferă zonele umede (ex: Iris pseudacorus), altele solurile mai uscate, demonstrând o capacitate remarcabilă de adaptare ecologică. În ştiinţă, irisul este studiat pentru: rădăcinile sale (rizomi), folosite în parfumerie şi fitoterapie, rolul său în epurarea apei în ecosisteme umede, şi, simbolic, pentru structura din ochiul uman care reglează cantitatea de lumină: irisul ocular. Numele vine din greaca veche – Iris însemna ‘curcubeu’, reflectând varietatea sa de culori: violet, alb, galben, albastru, roz. Este cultivat în scopuri ornamentale, terapeutice şi artistice. Pulberea de iris uscat (numită ‘orris root’) este printre cele mai scumpe ingrediente din parfumerie, maturându-se între 3 şi 5 ani. În Grecia Antică, Iris era zeiţa care aducea mesaje de la zei, dar şi cea care însoţea sufletele dincolo de prag. În Evul Mediu, floarea a devenit simbolul regalităţii franceze – fleur-de-lis – semn al puterii divine şi al loialităţii absolute. În Asia, este floarea purificării, a trecerii spirituale şi a renaşterii”, informează BRGV Buzău.

La banca de resurse vegetale, în debutul lunii mai au înflorit zeci de irişi aparţinând unor soiuri diferite. Cele mai spectaculoase sunt florile de iris negru sau bicolore, precum cele alb-albastre, cei mai parfumaţi având nuanţe de albastru, galben şi roşu purpuriu.

„Avem o colecţie de irişi compusă din peste 50 de linii, dintre care 46 de genotipuri, de soiuri care sunt stabilizate genetic şi au expresivitate fenotipică distincă. Când spun acest lucru mă refer la faptul că se deosebesc prin anumite caractere în ceea ce priveşte înălţimea plantei, culoarea florii, parfumul, culoarea frunzelor pentru că avem cu frunze variegate, şi în ceea ce priveşte timpurietatea, nu înfloresc toţi în acelaşi timp, ci în epoci, în funcţie de caracterul de soi. Sunt irişi cu diverse nuanţe de albastru, de mov, galben, alb, în două culori ajungând până la cel negru, un iris mov-închis spre negru. Vorbim de o plantă decorativă valoroasă, apreciată pentru frumuseţea ei şi pentru parfumul pe care îl degajă. Sunt soiuri cu miros specific, cu miros total diferit, sunt şi soiuri mai puţin parfumate. În colecţie avem şi irisul sălbatic din Pădurea Crâng, pe care l-am adus la Bancă, am reuşit să producem şi seminţe, putem vorbi de o premieră pentru că sunt soiuri care produc şi seminţe. Aşa cum ştiţi irisul se înmulţeşte prin rizomii de sol”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

Potrivit cercetătorului, planta nu necesită tratament special şi poate fi cultivată fără costuri mari, ţinând cont că este rezistenţă la patogeni şi variaţiile de temperatură. Caracteristicile sale o fac atractivă pentru cultură, floarea de iris bucurându-se de un interes deosebit pe piaţa internaţională a produselor cosmetice şi de parfumerie.

„Este o plantă la ea acasă, avem în flora spontană în România mai multe varietăţi de iris, rezistă foarte bine la temperaturile noastre de peste iarnă, cât şi la valori mai ridicate. Totuşi preferă oarecum temperaturile mai scăzute, la valori mari, florile se trec mai repede. Aşa cum ştiţi BRGV are în titulatură şi termenul de floricultură iar acest domeniu a suferit mult după anul 1990 în ceea ce priveşte păstrarea resurselor. Am pierdut foarte mult din resursele autohtone pentru că au fost importate foarte multe flori atractive prin colorit, uniformitate. Am putea dezvolta în România producţia de flori iar irisul ar putea fi o floare care ar aduce beneficii floricultorilor pentru că nu avem nevoie de tratamente chimice pentru această cultură, este rezistentă la patogeni şi este atractivă. Am putea vorbi de o cultură cu specific românesc, avem în flora spontană varietăţi de iris, ar putea fi cultivată cu succes, depinde de strategia noastră de dezvoltare în floricultură. Din păcate România nu are o strategie, sectorul este aproape desfiinţat, sunt puţini cultivatori de flori pentru că importurile sunt accesibile iar producătorul român este expus la o concurenţă foarte dură. Dacă ar exista programe de dezvoltare, producătorii noştri ar putea fi competitivi”, a mai precizat cercetătorul.

BRGV Buzău are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale ex situ şi in situ, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.