Clark Olofsson, infractorul care a contribuit la inspirarea teoriei „sindromului Stockholm”, a murit

Unul dintre cei doi infractori carismatici implicați în răpirea care a dat lumii termenul „sindromul Stockholm” a murit la vârsta de 78 de ani, a declarat familia sa, potrivit BBC.

Clark Olofsson – care a devenit celebru la nivel mondial în 1973 în urma unei răpiri și a unui jaf bancar în capitala suedeză – a murit în urma unei boli îndelungate, a declarat familia sa pentru publicația media online Dagens ETC.

În timpul unui asediu de șase zile, ostaticii lui Olofsson au început să simpatizeze cu el și cu complicele său, apărându-le acțiunile și devenind în același timp ostili față de poliția de afară.

Incidentul a dat numele unei afecțiuni psihologice teoretizate prin care victimele răpirii dezvoltă afecțiune pentru răpitorii lor.

Celebrul asediu al băncii a fost instigat de un alt bărbat, Jan-Erik Olsson. După ce a sechestrat trei femei și un bărbat, acesta a cerut ca Olofsson – cu care se împrietenise în închisoare – să fie adus la bancă din închisoare.

Autoritățile suedeze au fost de acord cu cererea sa, iar Olofsson a intrat în bancă, care era înconjurată de poliție.

Ani mai târziu, într-un interviu acordat ziarului Aftonbladet, el a afirmat că i s-a cerut să lucreze ca om din interior pentru a păstra prizonierii în siguranță în schimbul unei sentințe reduse, dar a acuzat oficialii că nu au respectat înțelegerea.

Olofsson a convins-o pe una dintre ostatice, Kristin Enmark, să vorbească la telefon cu prim-ministrul suedez în numele tâlharilor.

Ea a implorat să i se permită să părăsească banca într-o mașină de fugă cu răpitorii, spunându-i: „Am încredere deplină în Clark și în hoț… Ei nu ne-au făcut nimic”.

Ea a continuat: „Dimpotrivă, au fost foarte drăguți… Credeți sau nu, dar ne-am simțit foarte bine aici”.

Pe parcursul mai multor convorbiri telefonice, Enmark a declarat că se temea că răpitorii ei vor fi răniți de poliție și le-a apărat în mod repetat acțiunile.

În memoriile sale, ea a spus despre Olofsson: „Mi-a promis că se va asigura că nu mi se va întâmpla nimic și am decis să îl cred. Aveam 23 de ani și mă temeam pentru viața mea”.

Luarea de ostatici s-a încheiat după șase zile, când ofițerii de poliție au pătruns prin acoperiș și au folosit gaze lacrimogene pentru a-i captura pe cei doi.

Inițial, ostaticii au refuzat să își părăsească răpitorii de teamă că vor fi împușcați de poliție. De asemenea, ostaticii au refuzat ulterior să depună mărturie împotriva lui Olofsson și Olsson.

Experții au dezbătut de atunci dacă sindromul Stockholm este o afecțiune psihiatrică reală, unii susținând că este un mecanism de apărare pentru a face față situațiilor traumatice.

Termenul a fost inventat în urma asediului de către criminologul și psihiatrul suedez Nils Bejerot pentru a explica afecțiunea aparent irațională pe care unii prizonieri o simțeau pentru ostaticii lor.

Teoria a ajuns la un public mai larg în anul următor, când moștenitoarea ziarului californian Patty Hearst a fost răpită de militanți revoluționari.

Vorbind la podcastul Sideways al BBC în 2021, Enmark a respins conceptul de sindrom Stockholm, spunând: „Este un mod de a da vina pe victimă. Am făcut ceea ce am putut pentru a supraviețui”.

Olofsson a fost un recidivist și și-a petrecut o mare parte din viață în închisoare. El a fost eliberat pentru ultima dată în 2018, după ce a ispășit o pedeapsă pentru o infracțiune legată de droguri în Belgia.

În 2022, actorul Bill Skarsgård l-a portretizat în serialul dramatic Netflix Clark.