Cine sunt firmele care câștigă din creșterea cererii de oxigen din pandemie: multinaționale din Germania și Italia. Firmă locală: ”Înainte de Revoluție, în fiecare județ exista cel puțin o fabrică de oxigen”

Marea majoritate a contractelor semnate de spitalele românești pentru furnizarea de oxigen necesar bolnavilor de Covid ajunge la trei societăți cu acționariat străin care au împreună o cotă de piață care se apropie de 100%.

În trecut, lucrurile nu au stat astfel, reprezentanții unei firme locale declarând, pentru G4Media, că ”Din ce povestesc meseriașii cu vechime în domeniu, înainte de Revoluție, în fiecare județ exista cel puțin o fabrică de oxigen”.

Ca o reacție a pieței locale la acest monopol extern, un om de afaceri din Craiova a anunțat, la începutul acestui an, că intenționează să ridice o fabrică de oxigen medicinal.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În urmă cu câteva zile, pe fondul unei crize temporare de oxigen medicinal la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, secretarul de stat Raed Arafat declara că ”Există o criză, pentru că sunt doar două firme mari care livrează oxigen în ţară şi una mai mică. Toate au avut probleme în livrarea de oxigen din cauza cererii mari.”

Societățile la care făcea referire Arafat sunt Linde Gaz Romania SRL Timișoara (lider de piață, patronat german), Messer Romania Gaz SRL București (tot german) și Siad Romania SRL București (italian).

Într-un comunicat, reprezentanții liderului de piață declarau că ”Linde Gaz România oferă unităţilor medicale partenere fie oxigen medicinal lichid, prin alimentarea rezervoarelor din curtea acestor unităţi, fie oxigen medical îmbuteliat, pentru transportul pacienţilor între secţii.

Livrările de oxigen medicinal îmbuteliat au crescut cu 150 %, comparativ cu perioada similară a anului trecut (valul 3) şi cu circa 450% faţă de perioada pre-pandemică. Livrările de oxigen lichid s-au majorat cu 170% comparativ cu perioada similară a anului trecut (valul 3) şi cu 300% faţă de perioada pre-pandemică”.

Un reprezentant al societății a declarat, pentru G4Media, că aceste creșteri pot fi extinse ca valabile pentru toată piața. În ceea ce privește prețurile, cotele maximale sunt prevăzute într-un nomenclator al Ministerului Sănătății publicat periodic, actualul nomenclator fiind valabil până la sfârșitul acestui an.

În comunicat, societatea Linde Gaz Romania SRL, care este furnizor de oxigen lichefiat şi oxigen îmbuteliat pentru mai mult de 250 de spitale din ţară, a mai susținut că are capacitatea de a acoperi cererea actuală şi cantităţile contractate. Messer Romania Gaz SRL și Siad Romania SRL nu au răspuns întrebărilor G4Media până la ora editării acestui material.

Conform datelor contabile valabile pe anul 2020, Linde Gaz Romania SRL a avut o cifră de afaceri de 660,9 de milioane de lei (683 de milioane în 2019), Messer Romania Gaz de 101,2 milioane lei (circa 11 milioane de lei mai mult decât în 2019), iar Siad Romania de 84,3 de milioane de lei (81,5 milioane de lei în anul anterior).

Doar o parte din acești bani provin din afacerile cu oxigen, cei trei furnizori activând și pe alte piețe, cum ar fi cea a gazelor industriale, afectată de închiderea temporară a unor fabrici din cauza pandemiei.

Pe de altă parte, reprezentanții societății Evorevo SRL București, deținută de un om de afaceri român, și care activează într-un domeniu marginal – comercializarea de accesorii/piese pentru instalațiile de oxigen medical (ex. reductoare, regulatoare, debitmetre, butelii goale etc.), au transmis G4Media:

”Din ce povestesc meseriașii cu vechime în domeniu, înainte de Revoluție, în fiecare județ exista cel puțin o fabrică de oxigen. Trebuie văzut ce s-a întâmplat cu aceste fabrici.”

În Sistemul de Achiziții Publice, figurează cu contracte sporadice de furnizare a unor butelii de oxigen medical și societatea cu acționariat românesc Microcomputer Service SA Craiova.

Monopolul străin l-a deranjat pe patronul Constantin Mândruleanu care declara, la începutul acestui an, că a găsit o metodă de producere a oxigenului medical, investind în acest sens 300.000 de dolari pentru implementare la Spitalul Județean din Craiova. El a afirmat că, ulterior, s-a trezit cu reclamații, procese și cu o adresă de la Ministerul Sănătății care îl informa că oxigenul produs de el nu era medicinal.

• ”(…) Pe piață sunt interese mari. (…) Tot căutând o alternativă pentru producerea oxigenului, în cazul în care instalațiile noastre ar fi suferit vreo avarie, am constatat că multinaționalele care produceau oxigen nu voiau să livreze tuburile acelor spitale care-și achiziționaseră sistemul de producere al oxigenului de la compania noastră. Așa m-am hotărât să fac o fabrică de dimensiuni mici pentru producerea oxigenului lichefiat, pentru a avea o rezervă la instalația de produs oxigen la fața locului. Aceasta este povestea unei afaceri care a stârnit controverse în țara în care producătorii locali nu sunt încurajați!”, mai spunea Mândruleanu, care a adăugat că fabrica sa urmează să fie ridicată în Podari, lângă Craiova.

O speță legată de monopolul de pe piață a ajuns, în 2004, la Consiliul Concurenței. Spitalul Județean din Ploiești reclama că Linde Gaz anunțase unitatea medicală că va crește prețul pentru oxigen medicinal de la 0,17 EURO/Nmc la 0,30 EURO/Nmc.

Furnizorul a justificat creșterea prin majorarea costurilor de producție (la energie crescuse cu peste 100%, combustibilul cu până la 82%, gazul natural cu peste 60%, iar unicul producător de carbit mărise prețul cu 50%). În final, spitalul nu s-a mai prezentat la ședința de la Consiliu unde se dezbătea cazul, iar sesizarea a fost respinsă.

Există și situații în care unități medicale au investit în stații proprii de oxigen medicinal, așa cum sunt cazurile Spitalelor de Pneumoftiziologie din Bacău și Iași, în timp ce altele și-au anunțat intenția de amenajare a uneia de acest gen (Spitalul CFR din Iași).

Consumul de oxigen variază în funcţie de numărul de pacienţi, tratamentul medical aplicat şi dispozitivele medicale conectate. În medie, un pacient Covid în stare gravă are nevoie pentru tratament de o tonă de oxigen pe lună, au precizat reprezentanţii Linde România.

O tona de oxigen medicinal livrat la rezervor are un pret maximal la client de circa 18.500 lei fara tva.

Sursa Foto: clubeconomic.ro