G4Media.ro

Cimitirul evreiesc din Alba Iulia, obiectivul turistic pe care nu îl vizitează…

Cimitirul evreiesc din Alba Iulia, obiectivul turistic pe care nu îl vizitează aproape nimeni. Povestea celei mai mari comunități de evrei din Transilvania, ajunsă astăzi la 50 de persoane

Într-o zonă centrală din Alba Iulia, în spatele unui gard deformat de vreme, se află un obiectiv turistic pe care nu îl vizitează aproape nimeni: cimitirul evreiesc al orașului. 

Puțini locuitori ai orașului au făcut vreodată pasul din stradă, dincolo de poarta îngustă a unei curți din vecinătate, prin care se intră în cimitir.

La doar câțiva metri de străzile zgomotoase, monumentele funerare și clădirile rămase în picioare din alte vremuri, reprezintă semnele unei civilizații cosmopolite și vorbesc despre un oraș în care trăiau toate națiunile din Transilvania.

”Nu, nu am intrat nicioadă. Trec zilnic pe aici, de ani întregi. Nici nu știu pe unde este intrarea pentru că poarta asta este mereu închisă. Știam doar că e un cimitir, că asta se vede” spune Alexandra R., o tânără din Alba Iulia. Și ca ea sunt foarte mulți locuitori ai orașului care nu știu aproape nimic despre loc.

Comunitatea de evrei din oraș era foarte mare. Acum, situația stă diferit, dar în ciuda acestui lucru, cimitirul este foarte bine întreținut prin grija şi cu ajutorul financiar al Federaţiei comunităţilor evreieşti din ţară.

Președintele comunității evreiești din Alba Iulia, Lia Borza, spune că cimitirul este îngrijit de o familie care locuiește în vecinătate.

Potrivit acesteia, în anul 2020 locul a avut și mai puțini vizitatori decât în alți ani, din cauza pandemiei și a restricțiilor de circulație. Totodată, evenimentele culturale ale comunității, care mai numără mai puțin de 50 de persoane, au fost momentan sistate.

Cel mai vechi cimitir din Transilvania

Cimitirul este în mod oficial obiectiv turistic (fără să fie și monument istoric, spune Lia Borza), identificat ca atare de primărie print-o plăcuță amplasată la fața locului, care are un qr-code cu ajutorul căruia ajungi pe un site al administrației unde sunt informații despre el.

De acolo aflăm că reprezintă cea mai mare concentrație de monumente funerare din județ.

Fiecare mormânt spune povestea unei familii prin decorațiunile și inscripțiile de pe pietrele funerare.

 

Există și o secțiune destinată copiilor, înmormântați în spatele cimitirului, pe ultimele rânduri.

”Parte integrantă a comunității israelite din Alba Iulia este cimitirul secular de pe strada Vasile Alecsandri. Este cel mai vechi din Transilvania și printre cele mai vechi din România. Un record al cimitirului din Alba Iulia este că are o continuitate de aproape 300 de ani. În plus, a fost folosit, deopotrivă, de comunitatea evreilor sefarzi, de rit spaniol, și de cea a evreilor așkenazi, din zona de influență germană” se arată într-o prezentare a obiectivului turistic.

Spre deosebire de celelalte cimitire din Alba Iulia, unde reînhumarea este posibilă și locurile de veci se refolosesc, acest lucru nu este posibil în cimitirul evreiesc.

Monumentele de aici nu pot fi afectate și nu există posibilitatea unei refolosiri a mormintelor.

Rabinul Paneth

Potrivit informațiilor disponibile, unul dintre cele mai importante monumente funerare este cel al rabinului Iezechiel Paneth (sau Yeheskel), cel care a ridicat în Alba Iulia prima sinangogă de zid din Transilvania, în 1840. Rabinul Yeheskel Paneth a fost o personalitate importantă pentru zonă. În fiecare an, câțiva oameni din diferite colţuri ale lumii, vin să îi viziteze mormântul. Aceștia sunt descendenţii familiei sale.

Pe lângă aceștia, în fiecare an, cimitirul este vizitat de evrei din Israel şi SUA, care vin la Alba Iulia pentru a se reculege la mormintele unor membri de familie.

Rabinul șef a păstorit comunitatea între 1823 şi 1845 și a avut un rol covârşitor în organizarea şcolilor religioase, instalarea de rabini în diferite localităţi din Transilvania, ridicarea de sinagogi noi şi modernizarea vieţii sociale.

Evreii din Alba Iulia i-au păstrat amintirea, considerându-l unul dintre oamenii luminați ai vremii. Treptat, a apărut și credinţa că dorinţele înscrise pe bileţelele depuse în capela rabinului Paneth, vor fi îndeplinite, lucru confirmat și de Lia Borza.

Cimitirul comunităţii evreiești din Alba Iulia este funcţional încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea însă abia în 1804 a devenit ”oficial”. Conform consemnării autorilor planului din anul 1804, terenul său fusese achiziţionat de la oraș în anul 1764, dar el apare ca loc de înmormântare a evreilor și într-un plan al orașului din anul 1752.

Cuprinde 2038 de morminte și 1960 de monumente funerare. Stilistic, majoritatea conțin elemente baroce sau neoclasice, cu motive specifice culturii evreiești, cum ar fi: spălarea ritualică, steaua lui David, măslinul.

În contrast cu simplitatea tradițională a mormintelor evreiești, familiile cele mai prospere din orașul Alba Iulia au ridicat, la începutul anilor 1900, cripte monumentale.

Construcțiile reflectă și integrarea evreilor bogați în comunitatea maghiară a orașului Alba Iulia (orașul era sub dominație maghiară).

Inscripțiile funerare au păstrat, până la jumătatea secolului al XIX-lea, exclusiv limba ebraică, pentru ca mai apoi să fie dublate de texte în maghiară și germană, gravate pe spatele monumentelor.

Comunitatea evreiască din Alba Iulia

Comunitatea evreiască numără acum aproximativ 50 de membri, iar serviciul religios în sinagoga orașului se desfășoară, potrivit Liei Borza, foarte rar.

Până la 1848, comunitatea de evrei din Alba Iulia a fost cea mai mare din Ardeal și totodată singura comunitate evreiască recunoscută de principii Transilvaniei. A fost foarte puternică și numeroasă până în perioada interbelică.

Acesta este unul dintre motivele pentru care la Alba Iulia se găseşte una dintre cele mai frumoase sinagogi din ţară.

Potrivit unui documentar realizat de postul public de televiziune, TVR, evreii sosiţi la Alba Iulia în veacul al XVI-lea, erau de origine sefardă, fiind descendenţii celor expulzaţi din Spania şi stabiliţi la Constantinopol.

Din acest motiv erau prigoniți de principi Transilvaniei. Sigismund Báthori a ordonat prinderea evreilor şi spânzurarea lor de-a lungul zidurilor cetăţii.

Sub domnia lui Gabriel Bethlen, lucrurile s-au schimbat: în 1623 le-a acordat evreilor sefarzi, sosiţi de la Constantinopol, dreptul de a se aşeza la Alba Iulia. Principele i-a sprijinit pe evrei pentru a impulsiona comerţul cu ţările limitrofe şi, în primul rând, cu Imperiul Otoman. Politica lui Bethlen a fost urmată şi de succesorii săi, care au înţeles importanţa acestui act.

După anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, în viaţa evreilor din Alba Iulia s-a petrecut o întorsătură majoră, fiind puşi sub jurisdicţia episcopului romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia.

Încă foarte prezenți în perioada interbelică, majoritatea evreilor din Alba Iulia și împrejurimi s-au mutat în Israel în perioada comunistă, când statul român le-a permis plecarea în schimbul unor sume de bani, exact ca și în cazul sașilor din Transilvania care au plecat în Germania.

Unii s-au adaptat foarte greu în noua lor țară și au rămas cu sufletul la Alba Iulia și au continuat să țină legătura cu prietenii lor de aici, în general prin scrisori și prin vizite.

”Am păstrat mulți ani legătura cu doamna Kati, care a plecat în Israel. Ne scriam scrisori o dată, de două ori pe an. Era o mare bucurie când primeam scrisoarea de la ea. Îmi scria despre copii, despre nepoți, despre vremea de acolo și despre cum îi era dor de zăpadă și de locurile din Alba Iulia. După Revoluție a spus că vine la mine. N-a mai apucat” își amintește Maria Moldovan, care avea mai multe prietene în comunitatea evreilor din anii 80, cărora le vindea lapte și brânză de vaci, produse acasă.

Surse: Evreii din Alba Iulia, o istorie în piatră – Daniel Dumitran, albaiuliaqr.ro, TVR, alba24.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

11 comentarii

  1. Foarte bine. Ce-i rău în asta?

  2. Exista un cimitir evreiesc si la Ploiesti . De exemplu .
    Dar nu inteleg de ce un cimitir evreiesc trebuie sa atraga atentia mai mult fata de oricare alt cimitir …..

  3. ce bine le sta acolo unde au lumina si verdeata!!!!!!!!

  4. Comunitatea locala ar trebui sa-l restaureze. Dincolo de aspectul religios, este o componenta memorial-arhitecturala a comunitatii locale ce trebuie conservata si inclusa in circuitul public.