China: autoritățile încearcă să stăvilească valul de furie stârnit de carantine

Luni, autoritățile chineze încercau să oprească valul de furie împotriva restricțiilor sanitare și în favoarea mai multor libertăți, manifestații de proporții istorice și susținute în străinătate, în special de Națiunile Unite, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Amploarea mobilizării amintește de mitingurile pro-democrație din 1989, care au fost aspru reprimate. Este punctul culminant al unor luni de nemulțumire populară în China, una dintre ultimele țări din lume care aplică o politică strictă de „zero Covid”.

În străinătate, protestele au primit manifestări de susținere. „Facem apel la autorități să răspundă la proteste în conformitate cu legile și standardele internaționale privind drepturile omului”, a declarat un purtător de cuvânt al Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Jeremy Laurence.

La Washington, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a susținut că „am spus de mult timp că toată lumea are dreptul la proteste pașnice, aici în Statele Unite și în întreaga lume. „Aceasta include China”, a spus el într-o declarație.

Același ton a fost auzit și în Germania, unde președintele a declarat că „speră că autoritățile din China vor respecta dreptul la libertatea de exprimare și de manifestare”. „Înțeleg că oamenii își exprimă nerăbdarea și nemulțumirile în stradă”, a declarat Frank-Walter Steinmeier, o autoritate morală în țara sa, într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Duminică, mulțimi de protestatari, răspunzând apelurilor de pe rețelele de socializare, au ieșit în stradă la Beijing, Shanghai și Wuhan, surprinzând poliția cu garda jos.

Printre sloganurile scandate la unison se numără: „Fără teste Covid, suntem flămânzi”, „Xi Jinping, demisia! Nu închiderii, vrem libertate”.

Incendiul mortal din Urumqi, capitala provinciei Xinjiang din nord-vestul țării, a stârnit furia multor chinezi care consideră că restricțiile sanitare au împiedicat eforturile de salvare.

Restricțiile au fost în cele din urmă atenuate în oraș, unde locuitorii vor putea călători cu autobuzul pentru a-și face cumpărăturile începând de marți.

Ministerul chinez de Externe a acuzat „forțe cu motive ascunse” de a lega incendiul de „răspunsul local la Covid-19”, potrivit purtătorului său de cuvânt Zhao Lijian. Sub „conducerea Partidului Comunist Chinez și (cu) sprijinul poporului chinez, lupta noastră împotriva Covid-19 va fi un succes”, a spus el.

Dar protestele au ridicat, de asemenea, cereri pentru mai multe libertăți politice și pentru plecarea președintelui Xi Jinping, care tocmai a fost reales pentru un al treilea mandat fără precedent.

Prezență sporită a poliției

O prezență polițienească era vizibilă luni dimineață la Beijing și Shanghai, în apropierea locurilor unde au avut loc mitingurile din ziua precedentă, au constatat reporterii AFP.

La Beijing, protestatarii au fost interogați telefonic de poliție după ce au participat la mitinguri, a declarat luni unul dintre ei pentru AFP.

În Shanghai, una dintre străzile ocupate a fost acum înconjurată de garduri pentru a împiedica orice alte adunări. Mai devreme în cursul zilei, trei persoane au fost arestate în apropierea străzii Urumqi, unde a avut loc o demonstrație duminică.

Duminică au avut loc ciocniri între poliție și protestatari. Un jurnalist al BBC din China a fost arestat și „bătut de poliție” la Shanghai, potrivit presei.

Cea mai mare alianță mondială a serviciilor publice de media, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), a condamnat luni „în termenii cei mai fermi posibile intimidările și atacurile intolerabile asupra jurnaliștilor și personalului de producție al membrilor EBU din China”.

La Beijing, o demonstrație planificată pentru sfârșitul zilei de luni a fost descurajată de o prezență intensă a poliției. Vehiculele de poliție erau aliniate de-a lungul drumului care duce la Podul Sitong.

În zona patrulată acum de poliție, o tânără de 20 de ani care venise să facă jogging a declarat luni pentru AFP că a urmărit mitingul din ziua precedentă prin intermediul rețelelor de socializare. „A trimis un semnal că oamenii s-au săturat de aceste restricții excesive”, a declarat ea sub rezerva anonimatului.

La Hong Kong, un teritoriu zguduit de proteste prodemocrație în 2019, zeci de persoane s-au adunat luni la Universitatea chineză în semn de solidaritate cu manifestanții și în semn de omagiu pentru victimele incendiului din Urumqi, notează AFP.

Alții au desfășurat bannere și au fluturat flori în districtul Central, inima financiară a orașului.

Pe rețelele de socializare chineze, toate informațiile despre proteste păreau să fi fost șterse luni.

Pe platforma Weibo, un fel de Twitter chinezesc, căutările pentru „râul Liangma” și „strada Urumqi” nu au dat niciun rezultat legat de mobilizare.

Punct de fierbere

Controlul strict al autorităților chineze asupra informațiilor și restricțiile sanitare privind călătoriile în interiorul țării fac dificilă verificarea numărului total de protestatari din weekend.

Dar o astfel de revoltă de amploare este rară în China, având în vedere represiunea împotriva oricărei forme de opoziție față de guvern.

Demonstrații au avut loc, de asemenea, în Guangzhou, Chengdu și Wuhan, orașul central în care a fost depistat primul caz de Covid-19 din lume în urmă cu aproape trei ani.

Cotidianul Poporului a publicat luni un text în care avertizează împotriva „paraliziei” și a „oboselii” în fața politicii „Covid zero”, fără a cere însă încetarea acesteia.

„Oamenii au ajuns acum la un punct de fierbere pentru că nu există o direcție clară cu privire la modul în care să se pună capăt politicii Covid zero”, a declarat Alfred Wu Muluan, un expert în politica chineză de la Universitatea Națională din Singapore. „Partidul a subestimat furia oamenilor”, adaugă el.

Protestele i-au îngrijorat pe investitori. Și bursele asiatice au deschis luni în scădere puternică.