G4Media.ro

Cercetătorul Virgil Iordache: Situația albinelor culturale

Cercetătorul Virgil Iordache: Situația albinelor culturale

O țară de țărani analfabeți ajunsese în lumea civilizată. Fără să fi avut vreun merit vreodată, fără să fi contribuit cu ceva la bunul mers al omenirii, se treziseră folosiți pentru a opri niște triburi barbare din mersul lor spre zone strategice, de interes pentru cei care au decis să creeze un nou stat.

Prietenii politicieni veniseră să le creeze instituții, pantofarii veniseră să îi învețe să se lege la șireturi, în loc să poarte opinci, inginerii veniseră să le facă poduri, ca să nu mai treacă oile prin vaduri. După o vreme, prima generație de țărani înnoiți deja nu mai striga pe dealuri, ci se plimba prin mahalale, bea bere și mânca mici. În spate rămăseseră părinți și frați mai lași care urau orașul și priveau cu suspiciune tot ce venea de acolo.

Aveau nevoie și de universități, și de cultură, ca să fie după chipul și asemănarea lumii civilizate. Cum de la coada vacii nu se puteau naște mari intelectuali, nici din boieri trântori mari harnici ai gândirii, tinerii au fost trimiși la școală în străinătate. Ce făceau acolo nu prea se știe, dar ce făceau înapoi acasă e limpede. Unii mințeau că istoria e într-un fel anume, convenabil, alții plagiau filosofii din alte părți, alții băteau câmpii despre stilul românesc al trăirii, alții, care știau ceva germană, erau germanofili, iar cei care știau ceva engleză erau de partea altor puteri. După cum bătea vântul și se făceau banii. Cu vremea începeau să înțeleagă că ar putea face și altceva, și atunci începu bâzâiala.

Unii spuneau că sunt oameni de știință. Cum nu știau ce e știința, amestecau în ea tot ce cerea poporul, numai să fie acceptată. Un pic de religie, un pic de ură față de evrei, să curățim rasa, să creștem ca ciupercile după ploaie. Alții spuneau că sunt filosofi și produceau endemisme culturale, specii care nu puteau crește decât aici și despre care nimeni nu mai auzea vreodată în afara zoologilor curioși care mergeau și prin zona ecuatorială. Alții ziceau că sunt teologi, fără să fie pentru nimeni clar dacă e vorba de sfințire sau gândire academică. Nici nu voiau să deranjeze, nici să nu existe. Lașitatea era cuvântul de ordine, iar cei curajoși devineau indezirabili. Orgoliile mânau pe toată lumea cât erau în viață, dar după moarte li se făceau portrete de sfinți. Cei sfinți erau pictați ca păcătoși, ca nu cumva să îi urmeze cineva. Alții ziceau că sunt scriitori.

 

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

9 comentarii

  1. Extrem de rar indrazneste cineva in tara asta sa prezinte crudul adevar. Sa vezi romanii verzi cum sar de cur in sus acuma.

  2. Ca sociologia este un strat superficial al filosofiei, cum acceptați conducerea fascisto-comunistoidă, unde orice crimă sau moarte își are justificarea sistemică, dar derularea alegerilor se desfășoară?

    • Explicaţia este simplă: Bill Gates ţi-o pune în cip.

    • Care conducere este ,, fascisto-comunistoida ,, ???

      Cea de la guvern sau cea din parlament ?

      Tot poporul huzureste , asta este adevarul . Demnitarii , functionarii publici si bugetari cel mai mult . Cu firimiturile ce ramin din bugetul national este inchisa gura dobitocilor . Orice analfabet poate cumpara autoturism si obtine permis de conducere auto . Mincarea si bautura curg girla ( dobitocii arunca la ghena mincarea cumparata in surplus ) . Despre scumpatatea vestimentara a poporului roman nu mai vorbesc . Si ne vaitam . Sintem un popor de needucati , incosntienti si iresponsabili . Astia sint cei mai buni contribuitori la bugetele publice .

  3. De la coada vacii la neant („de prisos și nu mai trebuia să existe”) dar nu ne lasati aici.
    Ce se intampla cu stupul mai departe? Incercati niste predictii.

  4. Când crezi că ştiința modernă nu face parte din cultură, iar religia e o păcăleală, ai o perspectivă simplistă asupra lumii. Faci bani numai pe termen scurt, iar fericirea e o prostie.ZICE AUTORUL.
    Putem desface in ioua parti zicerea de fata. Oricum nimeni nu spune ca stiinta nu este parte a culturii , ba din contra este cultura insasi . Putini dintre noi (cei asociati notiunii de stiinta) au facut atit de mult pentru omenire . Omul ,chiar daca in esenta, a ramas acelasi de mii de ani si doar tehnologia din jurul nostru s-a schimbat -de la caruta cu cai – la masinile electrice, ba chiar si la intelegerea religiilor lumii ca o pacaleala , ce este din ce in ce mai putin accepta de generatiile viitoare , nu face decit sa se ataseze intelegerii vremurilor . Nu suntem sau nu traim cu totii, decit, in acelasi an pamintean ,nu si in aceleasi vremuri ale intelegerii . Unii inca mai cred povestirile , evident diferite , ce cuprind toate religiile din aceasta lume , altii inteleg ca sunt doar niste povesti frumoase ce fac bine sufletului nostru , dar care la nivel de adevar nu au corespondent in realitate . Nevoia de bine de un asa zis dumnezeu nu este decit parte a drumului nostru catre o presupusa eternitate . Aceasta nevoie devine antagonica cu modalitatile de exprimare ale bisericilor de oriunde . Papa de la Roma, a acceptat deja diversivitatea umana ca parte a acceptului dumnezeiesc fata de toti copiii sai . Pe cind vom face cu totii acelasi lucru ?

  5. „Alții ziceau că sunt scriitori.”

    Tristă părere are domnul Virgil Iordache despre domnia-sa…

  6. Îmi place noul stil! Nu în sensul să îl înlocuiască pe cel vechi, ci să îl completeze din când în când.

    „Când crezi că ştiința modernă nu face parte din cultură, iar religia e o păcăleală, ai o perspectivă simplistă asupra lumii. Oricine s-a format serios în ceva din ambele aparente domenii vede situația albinelor, e ca şi cum ai putea vorbi şi gândi în mai multe limbi, pe care mai nimeni nu vrea să accepte că există, dar ele există.” V.I. Bravo!
    Sper ca în viitor să vedem cât mai mulți experți multidisciplinari care jonglează ușor cu datele de natură științifică și cu „poezia” artelor și filosofiei. Dacă limbajul tehnico-științific transmite eficient informațiile, limbajul stilistic arată cultura generală a autorului și îndeamnă cititorul să reflecteze asupra valorilor, principiilor și chestiunilor „sufletului”. O experiență umană completă trebuie să aspire să le cuprindă pe ambele.

  7. Dacă n-ar fi fost tăranii știa despre care vorbești cu atata silă acum făceai de 5 ori rugăciune spre Meca .Dacă ai fi zis ceva despre minunați erai deja pe la parchet..
    Ești doar un penibil scribălău.Ocupă de gandaci și larve .
    Doar voi sunteți minunați.și aveți drepturi.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.