G4Media.ro

Ce știm oficial despre COVID și ce ar trebui să știm: informațiile…

Ce știm oficial despre COVID și ce ar trebui să știm: informațiile date de autoritățile din România despre epidemie / Comparație cu Franța, unde raportul institutului de sănătate publică e de zece ori mai detaliat decât cel de la București

Imaginea și evoluția epidemiei de COVID-19 din România sunt prezentate publicului de către autorități prin buletinele zilnice de la ora 13.00 și printr-un raport săptămânal al Institutului de Sănătate Publică. Informațiile furnizate se rezumă la câțiva indicatori care nu ilustrează în întregime situația epidemiei și nu oferă toate datele esențiale despre răspândirea noului virus, deși Legea carantinării și izolării, proaspăt aprobată în România, obligă autoritățile să facă acest lucru.

G4Media.ro a analizat rapoartele publicate de autoritățile sanitare din câteva țări europene și a făcut un inventar a ceea ce știm în România și ceea ce lipsește din informarea cetățenilor.

Unul dintre cei mai importanți indicatori care lipsesc în raportările zilnice din România este numărul de persoane testate pentru prima dată. Deși autoritățile românești sunt obligate de Legea carantinării și izolării (136/2020) să ofere publicului aceste date, raportările zilnice nu includ aceste informații.

Acest indicator se regăsește, spre exemplu, în raportările francezilor, și pe baza sa sunt realizate rate de pozitivare cu o acuratețe mult mai mare.

În România, autoritățile raportează zilnic doar numărul total de teste realizate (fără să fie defalcate pe categorii: persoane nou testate și retestări ale unor persoane deja infectate). De aceea, numărul de noi infectări se raportează la această cifră, care nu prezintă o imagine reală a procentului de persoane care se infectează zilnic raportat la noile teste realizate.

Un alt indicator pe care autoritățile din România nu îl includ în raportările către populație este numărul de reproducție, un factor determinant pentru a cunoaște răspândirea virusului în comunitate. Acest indicator este anunțat sporadic, la televizor, de reprezentanți ai Guvernului prezenți în emisiuni televizate și este realizat și de platforme independente care monitorizează evoluția pandemiei în România.

În ceea ce privește raportările săptămânale, documentul pus la dispoziție de INSP are 3 pagini, în timp ce informațiile colectate, spre exemplu, de autoritățile franceze sunt defășurate pe 35 de pagini.

În România, săptămânal, Institutul Național de Sănătate Publică mai oferă următoarele informații suplimentare față de raportările zilnice:

  • intervalul în care se încadrează fiecare județ din punctul de vedere al ratei de incidență cumulată la 100000 de locuitori
  • numărul de cazuri confirmate săptămânal
  • ponderea cazurilor și deceselor pe grupe de vârstă și pe sexe
  • vârsta medie a cazurilor confirmate și a deceselor
  • împărțirea deceselor pe principalele comorbidități
  • cum este trendul epidemiei în fiecare județ săptămânal: descendent, stabil sau ascendent

Cel mai recent raport al INSP poate fi consultat aici.

Asta în timp ce francezii mai primesc, săptămânal, 35 de pagini de informații detaliate, însoțite de grafice și explicații:

  • numărul de pacienți testați săptămânal, număr cazuri confirmate și rata de pozitivare
  • rata de depistare la 100000 de locuitori
  • evoluția cazurilor confirmate în funcție de prezența sau nu a simptomelor
  • evoluția numărului de pacienți testați în funcție de decalajul între apariția simptomelor și momentul testării
  • rata de incidență a cazurilor și rata de detectare pe grupe de vârstă
  • rata de incidență, de pozitivare și de detectare pe departamente
  • numărul de cazuri și contacți identificați și investigați pe regiuni
  • proporția noilor cazuri depistate din contacții identificați anterior
  • distribuția săptămânală a numărului focarelor și mediile în care sunt prezente (centre rezidențiale, familii, societăți comerciale, infrastructura de transport …)
  • repartiția geografică a focarelor
  • analiza cazurilor din centrele rezidențiale și socio-medicale
  • numărul de reproducție a virusului la nivel national și pe regiuni
  • numărul și ponderea de persoane internate la nivel national și pe regiuni, din care numărul și ponderea de la ATI, plus externați și decese
  • rata de spitalizare la 100000 de locuitori
  • numărul de intrări zilnice la ATI
  • evoluția zilnică a deceselor și a externărilor
  • rata săptămânală a deceselor la 10000 de locuitori, vârsta medie, ponderea pe sexe
  • distribuția deceselor cu și fără comorbidități pe grupe de vârstă
  • evoluția mortalității săptămânale în Franța indiferent de cauze
  • nivelul de vulnerabilitate pe departamente și evoluția

Raportul integral poate fi descărcat aici

Informații detaliate sunt oferite publicului și de autoritățile sanitare din alte state europene, cum sunt Italia, Spania, Germania, Belgia.

Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. Noua ne povestește Nelu cum „scade creșterea ” cazurilor și cum cocoașa a doua a cămilei e mai bună decât un al doilea val. Sa mori de râs!

  2. *evoluția mortalității săptămânale în Franța indiferent de cauze*

  3. Cine cunoaste adevarul despre romani stie si ca:
    -la cutremur murim ca prostii.
    -in spitale murim cu infectii care se ascund in statistici.
    -murim de boli care sunt prevenite in vest si de care acolo rar se mai moare.
    -murim pe sosele in nepasarea autoritatilor
    -murim de lipsa serviciilor medicale la tara. Ei nu sunt tot romani?

    Ok, oare cu COVID cum va fi? Altfel? Doar completeaza tabloul nedrept fata de locuitorii acestei tari…

    Hai sa reactionam si sa punem intrebari pertinente. Nu e posibil tot noi sa fim de vin, ca ei nu pot carantina mai mult de 3 sate uitate. Vedeti ce se face in vest si intrebati de ce aici „nu se poate”???

    • +murim sechestrați (vezi cazul Caracal) pentru că poliția eana-n mana cu interlopii
      +murim cu zile pe treptele tribunalele pentru procese care durează ani de zile
      +murim de sărăcie și foame
      +murim muncind pentru a menține milioane de bugetari cu salarii uriașe, o buna parte a lor frecând menta
      +murim muncind să plătim pensii speciale într-o țară în care 1 milion de pensionari au 704 lei pensie.

  4. Foarte interesant de știut ce nu vrea guvernul României să se afle.

    • Nu cred ca nu vrea, cred ca l-au dat afara, sau a plecat de lehamite in Canada, tipul ala destept care stia sa lucreze cu date complexe si in loc au angajat o fatuca bloda si nevinovata, care se uita gales la Solitaire si freaca intens telefonul, ca ala e mai intuitiv si se face shopping mai bine pe el.

  5. Interesant ca P$D vrea sa dea jos guvernul pentru aceste slabiciuni în raportare si comunicare.
    Dar daca ar fi fost ei la guvernare, cel mai probabil masluiau informatiile ca sa semene cu cele ale Frantei. Apoi noi, cetatenii, am fi protestat ca nu e bine asa, ei ne-ar fi gazat (cu jandarmeria) si ne închideau gura. Oricum o dai nu e bine.

  6. Eu as vrea sa stiu si raportul deceselor fata de anul trecut. Si din cei bolnavi ,cati sunt asimptomatici. Deci costurile tratamentelor lor ,clar sunt altele.

    • teoretic costul ar fi altul dar la noi asta e motivul pentru care arahat si pnl aresteaza toti oamenii. cum sa toci miliarde daca trimiti acasa >80% dintre pacienti ????

  7. Și la noi se comunica nr de persoane testate pentru prima data și nr de persoane retestate.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.