Ce știm oficial despre COVID și ce ar trebui să știm: informațiile date de autoritățile din România despre epidemie / Comparație cu Franța, unde raportul institutului de sănătate publică e de zece ori mai detaliat decât cel de la București

Imaginea și evoluția epidemiei de COVID-19 din România sunt prezentate publicului de către autorități prin buletinele zilnice de la ora 13.00 și printr-un raport săptămânal al Institutului de Sănătate Publică. Informațiile furnizate se rezumă la câțiva indicatori care nu ilustrează în întregime situația epidemiei și nu oferă toate datele esențiale despre răspândirea noului virus, deși Legea carantinării și izolării, proaspăt aprobată în România, obligă autoritățile să facă acest lucru.

G4Media.ro a analizat rapoartele publicate de autoritățile sanitare din câteva țări europene și a făcut un inventar a ceea ce știm în România și ceea ce lipsește din informarea cetățenilor.

Unul dintre cei mai importanți indicatori care lipsesc în raportările zilnice din România este numărul de persoane testate pentru prima dată. Deși autoritățile românești sunt obligate de Legea carantinării și izolării (136/2020) să ofere publicului aceste date, raportările zilnice nu includ aceste informații.

Acest indicator se regăsește, spre exemplu, în raportările francezilor, și pe baza sa sunt realizate rate de pozitivare cu o acuratețe mult mai mare.

În România, autoritățile raportează zilnic doar numărul total de teste realizate (fără să fie defalcate pe categorii: persoane nou testate și retestări ale unor persoane deja infectate). De aceea, numărul de noi infectări se raportează la această cifră, care nu prezintă o imagine reală a procentului de persoane care se infectează zilnic raportat la noile teste realizate.

Un alt indicator pe care autoritățile din România nu îl includ în raportările către populație este numărul de reproducție, un factor determinant pentru a cunoaște răspândirea virusului în comunitate. Acest indicator este anunțat sporadic, la televizor, de reprezentanți ai Guvernului prezenți în emisiuni televizate și este realizat și de platforme independente care monitorizează evoluția pandemiei în România.

În ceea ce privește raportările săptămânale, documentul pus la dispoziție de INSP are 3 pagini, în timp ce informațiile colectate, spre exemplu, de autoritățile franceze sunt defășurate pe 35 de pagini.

În România, săptămânal, Institutul Național de Sănătate Publică mai oferă următoarele informații suplimentare față de raportările zilnice:

• intervalul în care se încadrează fiecare județ din punctul de vedere al ratei de incidență cumulată la 100000 de locuitori
• numărul de cazuri confirmate săptămânal
• ponderea cazurilor și deceselor pe grupe de vârstă și pe sexe
• vârsta medie a cazurilor confirmate și a deceselor
• împărțirea deceselor pe principalele comorbidități
• cum este trendul epidemiei în fiecare județ săptămânal: descendent, stabil sau ascendent

Cel mai recent raport al INSP poate fi consultat aici.

Asta în timp ce francezii mai primesc, săptămânal, 35 de pagini de informații detaliate, însoțite de grafice și explicații:

• numărul de pacienți testați săptămânal, număr cazuri confirmate și rata de pozitivare
• rata de depistare la 100000 de locuitori
• evoluția cazurilor confirmate în funcție de prezența sau nu a simptomelor
• evoluția numărului de pacienți testați în funcție de decalajul între apariția simptomelor și momentul testării
• rata de incidență a cazurilor și rata de detectare pe grupe de vârstă
• rata de incidență, de pozitivare și de detectare pe departamente
• numărul de cazuri și contacți identificați și investigați pe regiuni
• proporția noilor cazuri depistate din contacții identificați anterior
• distribuția săptămânală a numărului focarelor și mediile în care sunt prezente (centre rezidențiale, familii, societăți comerciale, infrastructura de transport …)
• repartiția geografică a focarelor
• analiza cazurilor din centrele rezidențiale și socio-medicale
• numărul de reproducție a virusului la nivel national și pe regiuni
• numărul și ponderea de persoane internate la nivel national și pe regiuni, din care numărul și ponderea de la ATI, plus externați și decese
• rata de spitalizare la 100000 de locuitori
• numărul de intrări zilnice la ATI
• evoluția zilnică a deceselor și a externărilor
• rata săptămânală a deceselor la 10000 de locuitori, vârsta medie, ponderea pe sexe
• distribuția deceselor cu și fără comorbidități pe grupe de vârstă
• evoluția mortalității săptămânale în Franța indiferent de cauze
• nivelul de vulnerabilitate pe departamente și evoluția

Raportul integral poate fi descărcat aici

Informații detaliate sunt oferite publicului și de autoritățile sanitare din alte state europene, cum sunt Italia, Spania, Germania, Belgia.

Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin