Ce îi îngrijorează pe tineri, în rapoarte și în viața reală / Examenele, viitorul profesional, situația financiară, în top/ „Uneori ajung să am stări de greață sau dureri de burtă, de cap”

Principala îngrijorare pentru viitor a tinerilor, care reiese dintr-un Erobarometru publicat la începutul acestui an, este costul vieții (41%), urmat de pace și stabilitatea globală (30%), stabilitatea economică (27%) și schimbările climatice și mediu (26%).

Trei studenți, Elena Ștefania, Dalia Gabriela și Raul, au mărturisit pentru ENTR care sunt principalele lor griji și cum le afectează acestea starea de bine. Ei au relatat că resimt presiuni legate de performanță, incertitudini privind viitorul profesional și teama de respingere, abandon sau judecată. Doi dintre ei spun că se confruntă cu anxietate și/sau tensiune interioară continuă, dar unii ar reuși să gestioneze din provocări.

Presiunea constantă de a reuși. „Există un fel de agitație interioară care apare chiar și atunci când nu am motive concrete de îngrijorare”

Viitorul profesional reprezintă una dintre cele mai mari griji pentru Elena Ștefania Niță, studentă care intră în anul II la Inginerie Biochimică.

„Simt o presiune constantă să fac alegeri corecte, să performez mereu bine și să mă <<asigur>> că voi avea o viață stabilă, dar în același timp simt că nu am suficientă claritate sau sprijin real pentru a ști dacă sunt pe drumul potrivit”, se îngrijorează ea.

Studenta se mai teme de faptul că indiferent cât ar munci „s-ar putea să nu fie <<destul>>”.

Grija incertitudinii profesionale îi afectează starea de bine „destul de mult”, după cele spuse de ea, „mai ales în perioadele aglomerate”. „Uneori am momente în care simt că nu pot să mă bucur cu adevărat de lucrurile bune, pentru că în spate rămâne acea voce care îmi spune <<nu te opri, nu ai voie să te relaxezi încă>>”, împărtășește Elena.

„Nivelul de anxietate crește în special când simt că pierd controlul sau că lucrurile nu ies cum le-am planificat”, adaugă tânăra.

„În general, aș spune că am devenit obișnuită cu un anumit nivel de tensiune zilnică, ca și cum ar fi normal să fiu mereu <<în priză>>. Nu e mereu o anxietate, dar există un fel de agitație interioară care apare chiar și atunci când nu am motive concrete de îngrijorare. Parcă mintea caută mereu ceva ce <<ar putea merge prost>>. Chiar și în momente liniștite, e greu să mă relaxez complet. E ca un fundal constant de presiune pe care încerc să-l țin sub control”, dezvăluie ea.

„Mă tem să nu fiu judecată dacă greșesc” / Sesiuni de psihoterapie – parte din pregătirea pentru admiterea la medicină

Cea mai mare sursă de neliniște pentru Dalia-Gabriela Gal este teama de a eșua în mediul academic. „Mă stresează destul de mult presiunea de a obține o notă cât mai mare pentru a putea beneficia de cămin și rămâne la buget”, destăinuie ea. „În sesiunea de examene mă simțeam foarte stresată din acest motiv”, punctează studenta.

„Mă mai tem să nu fiu judecată dacă greșesc. Observ că mulți oameni sunt răutăcioși, invidioși, te judecă adesea pentru ce faci sau pentru cine ești. Am colegi care dau un răspuns greșit la clasă și profesorul îi ceartă sau colegii râd de ei ori îi jignesc”, mărturisește ea.

„Constat că teama de a fi judecat apare destul de des în rândul tinerilor, dar și al copiilor, iar persoana în cauză poate ajunge să se izoleze”, remarcă Dalia.

Alte frici pe care spune că le trăiește sunt teama de a fi respins (cum ar fi de către grupul de colegi) și teama de a rămâne singură, de a nu fi abandonată sau de a nu pierde un prieten/un membru de familie.

„Acestea mă fac să mă simt destul de anxioasă, iar uneori ajung să am stări de greață sau dureri de burtă, cap. Asta se întâmplă când nu-mi pot stăpâni gândurile și emoțiile și intervine gândirea irațională”, consideră ea.

„În afara sesiunii, am simțit un nivel de stres oarecum mai redus, pentru că am reușit să gestionez rațional cât de cât aceste momente”, mai spune ea. „Nu am cum să decid eu dacă o persoană vrea să-mi rămână alături sau nu”, raționa ea.

„În timpul pregătirii pentru examenul de admitere, am participat nu doar la cursuri teoretice, ci și la ședințe de psihoterapie, de care consider că toți tinerii ar trebui să beneficieze. Asta m-a ajutat să-mi antrenez gândirea rațională și să știu cum să gestionez unele situații stresante”, înțelege Dalia.

Surse de îngrijorare: perspectiva diminuării joburilor din cauza inteligenței artificiale, discrepanța dintre studii și locul de muncă. „Nu mă simt anxios sau neliniștit’”

Și Raul Cătănescu, student în anul III la drept, amintește de grija viitorului profesional, însă în contextul dezvoltării inteligenței artificiale.

„O grijă care devine din ce în ce mai pregnantă în viața fiecărui tânăr este cea a locului de muncă, mai ales dacă ținem cont de dezvoltarea inteligenței artificiale și implicit automatizarea multor activități care până recent erau realizate de oameni”, surprinde tânărul.

„Totuși, chiar dacă îmi pot imagina aspecte din activitatea juridică care vor fi influențate de inteligența artificială, consider că acestea vor facilita activitatea practicienilor și nu vor înlocui componenta umană”, e de părere el.

,„O altă grijă pe care o am este aceea că, după terminarea facultății, îmi va fi greu să mă adaptez la cerințele pe care le implică profesia de procuror, fiind conștient că informațiile și competențele pe care le-am dobândit de-a lungul anilor de studiu reprezintă doar fundația a ceea ce va fi necesar în practică”, se teme Raul.

,„O problemă e și că îmi propun să fac multe – uneori chiar nerealist de multe – și nu ajung să le fac pe toate. Asta și pentru că îmi place să fac lucrurile temeinic, chiar dacă durează mai mult”, remarcă el.

Grijile nu îi afectează starea de bine, nu se simte anxios sau neliniștit, întrucât e conștient că le poate remedia, și ,„fiecare obstacol pe care îl întâmpini în viață te ajută să îți perfecționezi abilitățile”, consideră Raul. De aceea, vede în capacitatea de a trece peste anumite obstacole o calitate utilă oricui.

El amintește, spre exemplu, de importanța de a fi deschis către reprofilare profesională în cazul înlocuirii muncii prestate de inteligența artificială.

„În privința celei de-a doua griji, faptul că știu că nu sunt singurul care o resimte mă face să fiu liniștit – niciunul dintre colegii mei nu are avantajul de a ști cum se desfășoară activitatea propriu-zisă a unei profesii juridice, deci nu mă simt dezavantajat în raport de ei”, remarcă studentul.

„Faptul că am așteptări mai mari de la mine decât probabil ar trebui să am nu este neapărat un dezavantaj. Chiar dacă nu reușești să faci tot ce îți propui, sunt șanse mari să realizezi mai mult decât dacă ți-ai fi propus mai puțin”, observă Raul.

Îngrijorările și așteptările de schimbare ale tinerilor europeni (Flash Eurobarometru 2025)

Principala schimbare pe care tinerii și-ar dori-o cel mai mult să o vadă în UE până la sfârșitul anului 2030 este îmbunătățirea oportunităților de angajare și stabilitatea economică (34%), urmată de un rol mai puternic al UE în promovarea păcii și securității globale (28%) și acțiuni mai puternice în domeniul climei și protecția mediului (26%), conform Flash Eurobarometru 2025.

Principala îngrijorare pentru viitor, care reiese din studiu, este costul vieții (41%), urmat de pace și stabilitatea globală (30%), stabilitatea economică (27%) și schimbările climatice și mediu (26%).

Sondajul a fost realizat de Ipsos European Public Affairs la cererea Comisiei Europene, Direcția Generală Comunicare, notează acesta.

Flash Eurobarometru scrie că oferă o imagine de ansamblu asupra opiniei tinerilor cu privire la Uniunea Europeană (UE) și viitorul acesteia și explorează perspectiva lor asupra democrației în UE. Acesta mai notează că examinează teme cheie, precum: (1) punctele forte și provocările UE, (2) domeniile prioritare pentru UE, (3) valorile care reprezintă cel mai bine UE, (4) viitorul UE, (5) starea democrației în UE, (6) amenințările la adresa democrației în UE și (7) investițiile UE pentru sprijinirea tinerilor.

A fost intervievat un eșantion reprezentativ de tineri cetățeni ai UE (cu vârste între 16 și 30 de ani) din fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE, precizează studiul: între 11 și 20 februarie 2025, au fost realizate 25.933 de interviuri prin intervievare web asistată de computer (CAWI), utilizând panouri online Ipsos și rețeaua lor de parteneri.

Temerile și îngrijorările tinerilor din România (studiul Friedrich Elbert Stiftung Youth Study 2024)

Principalele temeri exprimate de mai mult de jumătate dintre respondenții la studiul Friedrich Elbert Stiftung Youth Study 2024 se leagă de aspecte care le pot pune în pericol supraviețuirea: războiul, calitatea slabă a sistemului de îngrijire a sănătății (59%), șomajul (57%) și o boală gravă (53%), potrivit acestuia.

O serie de alte teme care reprezintă tot riscuri existențiale sunt menționate de aproape jumătate dintre cei intervievați (între 40-50% din eșantion): schimbările climatice, atacurile teroriste, preocuparea pentru nivelul pensiei, îngrijorări legate de posibilitatea de a ajunge victima violenței (fizice, sexuale, domestice), de izbucnirea unei pandemii sau de a fi jefuit, notează studiul.

Dezvoltarea inteligenței artificiale și creșterea numărului de imigranți sau refugiați îngrijorează mai puțin de o tremie dintre tineri, potrivit acestuia.

Studiul notează că descrie și analizează atitudinile și comportamentele tinerilor din România pentru a înțelege aspecte multiple ale vieții lor.

Analizele sunt structurate după șase categorii generale: atribute demografice și tendințe, educație, muncă și mobilitate, familie și planuri de viitor, valori, atitudini și percepții generale și atitudini politice și participare, potrivit acestuia.

Cercetarea are la bază date obținute printr-un sondaj realizat de compania de sondare IPSOS în februarie-martie 2024, pe un eșantion reprezentativ pentru tinerii între 14–29 de ani din România, arată documentul citat.

Studii privind sănătatea mintală în rândul tinerilor la nivel european și mondial

Datele compilate de OCDE pentru raportul „Health at a glance” (Sănătatea pe scurt), citate pe pagina web a Consiliului Uniunii Europene dedicate politicilor pentru sănătate mintală, arată că, în mai multe state membre, numărul tinerilor cu simptome de anxietate și de depresie a crescut de peste două ori în comparație cu perioada anterioară pandemiei. Într-un raport recent, UNICEF afirmă că sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere, arată sursa citată.

Aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au declarat nevoi nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală, comparativ cu 23% din populația adultă, potrivit datelor prezentate de Consiliului UE.

La nivel global, unul din șapte tineri cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani suferă de o tulburare mintală, reprezentând 15% din povara globală a bolilor în această grupă de vârstă, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele cauze de boală și dizabilitate în rândul adolescenților, conform OMS.

Foto: Andreblais | Dreamstime.com