CCR a declarat parțial neconstituțională legea privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii: Au fost respinse prevederile referitoare la verificarea bunei reputații

Curtea Constituțională (CCR) a admis miercuri parțial, cu majoritate de voturi, sesizarea PSD împotriva legii privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii (INM), declarând neconstituționale două articole care vizau verificarea bunei reputații a candidaților admiși.

”Cu majoritate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 28 de senatori aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.18 și ale art.67 din Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și la concursul de admitere în magistratură”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.

Ce prevăd articolele 18 și 67 (identice):

• (1) După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 2 alin (3) lit. c).
• (2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
• (3) Regulamentul prevăzut la art. 53 alin. (2) stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații. La verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații sunt avute în vedere fapte pentru care s-au aplicat candidaților sancțiuni de drept penal, sancțiuni cu caracter administrativ, contravenționale sau disciplinare ori pentru care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, avându-se în vedere următoarele criterii: tipul și împrejurările de săvârșire a faptei, forma de vinovăție, tipul de sancțiune aplicată sau tipul soluției dispuse față de candidat, conduita adoptată în timpul cercetării disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei în cauză, precum și perioada de timp care a trecut de la aplicarea sancțiunii disciplinare, contravenționale, a sancțiunii cu caracter administrativ sau de la rămânerea definitivă a soluției de condamnare, de renunțare la urmărire penală sau la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei.
• (4) rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de admitere în magistratură, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea a fost adoptată pe 3 februarie de Senat în calitate de for decizional, după ce de Camera Deputaților a trecut tacit. Actul normativ a fost inițiat de Guvernul Orban în septembrie 2020.

Legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, pe 17 februarie, că Legea privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii a fost adoptată cu respectarea Constituţiei, calificând drept „neîntemeiate” obiecţiile formulate de PSD la Curtea Constituţională.

„Consiliul Superior al Magistraturii a formulat amicus curiae în dosarul Curţii Constituţionale având ca obiect sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat privind controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, a Legii privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură”, a precizat atunci CSM într-un comunicat.

Potrivit CSM, prin punctul de vedere exprimat, a indicat, în esenţă, că prin adoptarea legii în discuţie Parlamentul a intervenit în limitele competenţelor sale, atât în vederea transpunerii Deciziei Curţii Constituţionale 121/2020, cât şi pentru a asigura efectivitatea procedurilor de admitere în magistratură pentru anii 2021 şi 2022, din perspectiva deficienţelor relevate de noul cadru normativ conturat ca urmare a modificărilor aduse prin Legea 242/2018.

„În consecinţă, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că obiecţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, actul normativ fiind adoptat cu respectarea Legii fundamentale, solicitând respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate”, se mai arăta în comunicat.

CSM reaminteşte că, atât timp cât legea adoptată nu este în vigoare, se află în imposibilitatea de a organiza concursuri de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii sau în magistratură, „fapt de natură să acutizeze presiunea asupra judecătorilor şi procurorilor care se confruntă cu un volum de muncă din ce în ce mai ridicat în condiţiile unor scheme de personal cu un grad tot mai redus de ocupare”.

„Consecinţele negative ale lipsei de personal vor fi resimţite de justiţiabili, cărora trebuie să li se garanteze dreptul la un proces echitabil, într-un termen optim şi previzibil”, a evidențiat Consiliul.