G4Media.ro

Care a fost traseul alianței dintre USR-PLUS până la fuziunea aprobată definitiv…

Foto: InquamPhotos

Care a fost traseul alianței dintre USR-PLUS până la fuziunea aprobată definitiv de Curtea de Apel București

La 16 aprilie 2021, fuziunea prin absorbţie dintre USR şi PLUS a fost aprobată, definitiv, de către Curtea de Apel Bucureşti. Pe 30 octombrie 2020, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de fuziune între cele două partide, însă decizia a fost contestată de două persoane.

În ziua de 15 august 2020, 84,65% dintre delegaţii la Congresul comun al USR şi PLUS, desfăşurat online, au votat în favoarea fuziunii celor două formaţiuni, fiind vorba de 2.222 de voturi în acest sens din cele 2.625 exprimate. Anterior, în aceeaşi zi, Congresul USR şi Convenţia PLUS au decis fuziunea celor două partide.

Urmare a fuziunii, Birourile locale, judeţene, municipale şi cel naţional au fost reunite, iar conducerea a fost asigurată de doi copreşedinţi: Dan Barna şi Dacian Cioloş.

Birourile Naţionale ale USR PLUS au decis, la 27 ianuarie 2020, în şedinţă comună de alianţă, să solicite organizaţiilor un mandat pentru organizarea unui congres de fuziune în luna iulie. La 8 februarie, Comitetul Politic al USR şi Consiliul Naţional al PLUS s-au întrunit, în şedinţe separate, pentru a lua o decizie în ceea ce priveşte organizarea unui congres de fuziune.

Cel de-al cincilea şi cel mai recent congres al Uniunii Salvaţi România (USR) a avut loc în zilele de 14 şi 15 septembrie 2019, prilej cu care au fost validate alegerile interne privind preşedintele USR. La 6 septembrie 2019, Dan Barna a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte USR, în cadrul scrutinului intern, desfăşurat online în perioada 1-5 septembrie. El fusese ales preşedintele formaţiunii în cadrul congresului extraordinar din 28 octombrie 2017.

Partidul Uniunea Salvaţi România a fost înregistrat oficial de Tribunalul Bucureşti la data de 23 iunie 2016, conform http://tmb.ro/. Două luni mai târziu, la 21 august, a avut loc, la Bucureşti, congresul de fuziune dintre USR, Uniunea Salvaţi Bucureştiul şi Uniunea pentru Codlea (UPC), noua formaţiune având numele Uniunea Salvaţi România. Uniunea Salvaţi Bucureştiul a devenit filiala Bucureşti a USR. În cadrul congresului, a fost ales Biroul Naţional al USR, format din 11 persoane. Nicuşor Dan a fost ales preşedinte, iar cei cinci vicepreşedinţi au fost: Cristian Ghica, Clotilde Armand, Roxana Wring, Dumitru Dobrev şi Erwin Albu. Partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul fusese înregistrat prin decizie definitivă la Tribunalul Bucureşti în data de 27 noiembrie 2015, conform http://tmb.ro/.

Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate (abreviat PLUS) a fost înfiinţat la 26 octombrie 2018 prin Hotărârea Tribunalului Bucureşti nr. 58 DEC/P. Preşedintele formaţiunii este Dacian Cioloş, fost prim-ministru al României (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017), ales la şefia PLUS la 26 ianuarie 2019, în cadrul primei Convenţii Naţionale (congres). Partidul îşi are originea în Mişcarea România Împreună.

La 7 decembrie 2019, Dacian Cioloş a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PLUS la Convenţia Naţională Extraordinară, în timp ce Dragoş Tudorache a fost ales preşedinte executiv. Dacian Cioloş a fost unicul candidat. Biroul Naţional este organul executiv al PLUS şi este compus din 10 membri şi din preşedintele partidului, care prezidează şedinţele Biroului Naţional, având drept de vot. Mandatul membrilor Biroului Naţional este egal, ca durată, cu mandatul preşedintelui partidului.

Formaţiunile USR şi PLUS au realizat alianţe electorale în vederea alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din anul 2019. În 2020, cele două partide au realizat o alianţă politică în vederea alegerilor locale şi o alianţă electorală pentru alegerile parlamentare din acelaşi an.

La 2 februarie 2019, USR a decis să participe împreună cu PLUS pe o listă comună la alegerile europarlamentare, sub numele de Alianţa 2020 USR-PLUS. Cererea de înscriere a alianţei electorale a fost respinsă, la 7 martie 2019, de către Biroul Electoral Central, însă, la 8 martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis contestaţia USR PLUS la decizia BEC. La alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, Alianţei 2020 USR PLUS i-au revenit opt mandate, după ce a obţinut 2.028.336 de voturi, reprezentând 22,36% din voturile valabil exprimate.

La 6 august 2019, conducerile USR şi PLUS au votat înfiinţarea Alianţei USR PLUS în perspectiva susţinerii candidaturii lui Dan Barna la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat la 10 noiembrie 2019, candidatul alianţei USR PLUS a obţinut 1.384.450 de voturi, reprezentând 15,02% din totalul voturilor exprimate, scor care l-a plasat pe poziţia a treia.

Cele două partide au solicitat, în 2019, înregistrarea ca alianţă politică, cererea lor fiind admisă de Tribunalul Bucureşti la data de 24 iunie 2020, potrivit usrplus.ro. La 13 august, Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti a aprobat în unanimitate protocolul de constituire a Alianţei USR PLUS la nivelul Capitalei şi al sectoarelor. Astfel, în alegerile locale din 2020, USR şi PLUS au avut liste comune de candidaţi pentru consiliile locale de sector şi pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti. La alegerile locale din 27 septembrie 2020, Alianţa USR PLUS a obţinut 6,58% din voturile valabil exprimate pentru primării, 6,85% la Consiliile locale, 6,65% la Consiliile judeţene şi 6,04% la preşedinţia Consiliilor judeţene, potrivit locale2020.bec.ro.

În ziua de 16 septembrie 2020, BEC a admis protocolul de constituire a alianţei electorale ”Alianţa USR PLUS”. La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, Alianţa USR PLUS a obţinut 15,37% dintre voturile valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi 15,86% dintre cele pentru Senat, relatează Agerpres.

Sursa foto: USR PLUS

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

6 comentarii

  1. Trolii penelisti cred ca asteapta fuziunea PSD cu AUR

  2. Care a fost traseul, mai putin important. Va spun care va fi traseul daca USR voteaza motiunea, invitand PSD sa guverneze si trantind la pamant economia tarii: 4% in decembrie 2024.
    Targetul lui Barna e 4.9%, ca sa lase impresia ca s-a straduit dar n-a fost sa fie.

  3. Probabil tu traiesti intr-o realitate paralela. Este posibil sa traiesti in realitatea Antena 3 sau RomaniaTV sau B1 sau alte realitati infecte.

  4. Stimați membri USRPLUS, acum sperăm să ne dovediți că, intr-adevar, voi sunteți reformiștii și nu alți oportuniști care se vor bălăcări pentru capital politic. Dacă veți dovedi că emanciparea României primează, veți fi partidul care va îngropa PSD-ul. Ori de câte ori apar tensiuni între voi, electoratul vostru devine sceptic. Faceți istorie!… sau nu mai faceți nimic!

  5. Unii spun ca useristii sunt neomarxisti, altii ca ar fi progresisti. In realitate, singura directie a USR e antialarismul. Salarii de medic? Taiete! Salarii de profesor? Taiete! Salarii de maturator in S1? TAIETE!

    Ar fi in stare sa-si taie reciproc fondurile europene.

    Atitudinea antisalarista pare si mai interesanta, cand vezi cum China, de la antipozi, fara beneficiile uninuii vamale si cu o forta de lucur la fel de needucata, are crestere economica, in cele 18 luni cat Orban si Catu au dublat datoria externa.