Capitolul sănătate în programul de guvernare: O nouă lege a sănătății, creșterea finanțării până la 6% din PIB, construirea a 10 spitale, reabilitarea a 135 de spitale, 1450 de centre medicale în mediul rural, investiții de 4,6 miliarde euro din fonduri UE

Cabinetul Florin Cîțu își propune în domeniul sănătății, potrivit programului de guvernare depus la Parlament, să adopte o nouă lege a sănătății, să crească finanțarea sectorului până la 6% din PIB, să construiască 10 spitale, inclusiv maternități, să reabiliteze 135 de spitale și să realizeze 1450 de centre medicale în mediul rural. Viitorul guvern își propune să asigure, doar din fonduri europene, investiții de 4,6 miliarde euro în domeniul sănătății.

„Reformarea administrativă a sistemului de sănătate trebuie să aibă la bază un cadru legislativ nou, modern și eficient, care să permită atingerea obiectivelor europene. Astfel, una din prioritățile noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătății. Modernizarea sistemului de sănătate implică și reorganizarea instituțiilor publice din domeniu. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin reorganizarea Ministerului Sănătății. Acest proces va continua cu reorganizarea și eficientizarea direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar și continuarea procesului de descentralizare in domeniul sănătății, asigurându-ne totodată de capacitatea necesară de coordonare la nivel local, regional sau național. Crearea legislației necesare pentru formarea de consorții medicale la nivel județean si regional, prin care se poate asigura management coerent și eficient”, se arată la Capitolul sănătate din programul de guvernare.

Cabinetul Cîți promite „investiții masive în sănătate”. În prezent, România are cea mai mică alocare bugetară din UE pentru Sănătate. Noul guvern promite că va crește alocarea până la 6% din PIB, care se va situa însă tot cu mult sub media UE de aproape 10% din PIB. Însă noul guvern dorește să atragă masiv fonduri europene în domeniu: investiții de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate și de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență.

Unde vor merge investițiile:

• finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea acestora;
• constituirea unui board consultativ cu reprezentanți/specialiști ai partidelor + asociații profesionale + universitari + specialiști independenți – inclusiv internaționali; protocol de suport cu instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, etc.); implementarea măsurilor strategice din cadrul politicii investiţiilor publice, care se subscriu domeniului sănătății, prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar, avand ca obiectiv strategic o nouă abordare în felul în care se aloca banii și se monitorizează progresul investițiilor în infrastructura sanitară;
• Infiintarea unei Agentii pentru Investitii in Infrastructura de Sanatate care sa asigure Ministerului Sanatatii si principalilor actori din sistemul de sanatate suport tehnic pentru pregatirea si implementarea proiectelor de investitii;
• Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală;
• 1450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;
• 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
• 110 spitale orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;
• 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
• Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;
• Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021-2024;
• Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arși (Timișoara, Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin, etc.);
• Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare estimată de 1,3 miliarde de Euro.

De asemenea, noul Cabinet promite investiții în cercetare și inovație în medicină, prin crearea unui fond de inovație.

Pe lângă o nouă lege a sănătății, programul de guvernare prevede și punerea în dezbatere publică a unei noi legi a malpraxisului, care să reglementeze rolul unității sanitare ca și co-responsabil, precum și posibilitatea și rolul medierii.

„Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanteze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate si initierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurentei in administrarea asigurarii obligatorii de baza”, este un alt punct al programului de guvernare în sănătate, care consacră „dreptul de a alege în sănătate”.

De asemenea, va fi aprobată o Strategie Națională pentru Resursa Umană în Sănătate, care va duce inclusiv la acordarea unui bonus pentru medicii de familie care își vor deschide cabinete în „zone deșertificate medical”; modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc; modificarea metodologiei de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate prin introducerea evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii acestuia; recunoașterea gărzilor ca vechime în muncă; reformarea sistemului de educație medicala pentru a respecta cerințele curriculare moderne; depolitizarea managementului spitalicesc și din instituțiile din sistem; propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Între obiectivele programului de guvernare se regăsește și Ombudsman-ul în sănătate – crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate.

Noul Cabinet promite și digitalizarea sistemului medical, iar în acest scop va înființa agenția e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din sistemul de sănătate.

Ministrul Sănătății în noul guvern va fi Vlad Voiculescu (PLUS).

sursa foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu