Cancelarul german propune un mecanism de finanţare de credite pentru Ucraina pe baza activelor Rusiei

 Cancelarul german Friedrich Merz a propus joi un mecanism prin care Ucrainei să i se împrumute 140 de miliarde de euro din activele ruseşti îngheţate în Occident, dar fără confiscarea acestora, cel puţin nu în mod direct, potrivit unui editorial semnat de Merz în publicaţia Financial Times şi preluat de AFP şi Reuters.

Conform mecanismului sugerat de Merz şi pe care acesta îl va prezenta săptămâna viitoare liderilor europeni la un summit, „o soluţie viabilă” ar fi un astfel de împrumut fără dobândă pe care Kievul să-l ramburseze „numai după ce Rusia va fi compensat Ucraina pentru pagubele provocate de război”. Împrumutul, finanţat din activele ruseşti îngheţate, ar urma conform acestei propuneri să fie iniţial garantat de statele UE şi apoi prin bugetul multianual al UE începând din 2028, transmite Agerpres.

Ideea cancelarului german nu diferă mult de un plan al Comisiei Europene, care preconizează un împrumut de 200 de miliarde de euro pentru Ucraina finanţat tot din activele ruseşti îngheţate şi care ar urma să fie înlocuite cu obligaţiuni garantate de statele UE, până când Rusia va plăti Ucrainei reparaţii de război şi i se vor debloca aceste active.

Atât Merz cât şi planul Comisiei susţin că nu ar fi vorba despre o confiscare a activelor ruseşti şi pleacă de la convingerea că Rusia va plăti Ucrainei reparaţii de război. Dar cum este greu de presupus că Rusia, cel puţin sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei astfel de compensaţii, ambele planuri în practică ar echivala cu o confiscare a acestor active, chiar dacă nu într-o formă directă.

În urma invaziei ruse în Ucraina, statele UE împreună cu cele din G7 au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de euro din rezervele sale valutare sau în aur. Din această sumă, UE a îngheţat active ale Băncii Centrale ruse în valoare de circa 200 de miliarde de euro, cea mai mare parte a acestei sume, aproximativ 185 de miliarde de euro, fiind depozitată în Belgia sub forma de titluri de valoare şi sume cash, iar casa de compensare Euroclear se ocupă de gestionarea acestor active.

Dobânzile generate de aceste active au fost deja folosite pentru finanţarea unor ajutoare militare destinate Ucrainei. Dar confiscarea lor, deşi dorită de numeroşi politicieni occidentali, a fost cel puţin până în prezent evitată, date fiind numeroasele obstacole de natură juridică, geopolitică şi financiară, cum ar fi de pildă riscul de a tulbura pieţele financiare internaţionale şi de slăbire a monedei euro, plus că Moscova, care a descris îngheţarea activelor sale drept un „furt”, a ameninţat cu represalii dacă o asemenea idee va fi pusă în practică.