Campanie pentru adoptarea unei legi care să reglementeze epuizarea profesională (burnout)/ „Burnout-ul nu este o simplă stare de oboseală, ci reprezintă o formă de epuizare profesională cronică, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019”

O campanie națională ce are ca obiectiv adoptarea unei legi care să recunoască și să reglementeze epuizarea profesională a fost lansată de echipa și comunitatea Hacking Work, potrivit unui comunicat de presă.

Este o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, care în România este deocamdată ignorată, nereglementată și prea puțin conștientizată. #VremLegeaBurnout este o inițiativă civică și socială care va ajunge la public prin trei metode: o petiție lansată pe platforma Declic, un manifest public adresat autorităților și o piesă muzicală, semnată de artista LadyGirl, se arată în comunicatul citat. 

“Burnout-ul nu este o simplă stare de oboseală, ci reprezintă o formă de epuizare profesională cronică, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019, ca sindrom ocupațional, asociat cu stresul cronic care nu a fost gestionat eficient la locul de muncă și care reduce drastic sau chiar anulează pe perioade îndelungate capacitatea de muncă a celor afectați. Epuizarea profesională nu este doar o problemă individuală, ci reprezintă o criză de sănătate publică, fiindcă burnout-ul are efecte distrugătoare pe termen lung și poate duce la afecțiuni psihice și fizice severe, depresie și chiar sinucideri”, explică echipa Hacking Work într-un comunicat de presă. 

Fenomenul este unul global, unde cercetările arată că mai bine de jumătate dintre angajați resimt simptomele epuizării excesive. În România, Conform STADA Health Report 2022, 67% dintre angajați simt că se află în risc de burnout. Aceste cifre ne plasează pe locul 2 în Europa, imediat după Polonia, în ceea ce privește gradul de risc. Global, burnout-ul duce la creșterea cu 37% a absențelor de la locul de muncă și la cu 50% mai multe incidente de siguranță. Angajații epuizați sunt de 2,6 ori mai predispuși să-și dea demisia, iar în medie, 15-20% din bugetul de salarii al unei companii se pierde anual din cauza plecărilor voluntare cauzate de epuizare. Burnout-ul generează peste 322 de miliarde de dolari pierderi anuale la nivel global, iar în Uniunea Europeană, 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct legate de stresul și epuizarea de la muncă.

Comunicatul amintește că au existat cazuri mediatizate de burnout și în România și că în Parlamentul României a fost depus anul trecut un astfel de proiect de lege, care a fost retras după ce a întâmpinat o opoziție dură din partea mai multor factori din mediul administrativ, politic și economic.

“Campania #VremLegeaBurnout vine cu un apel ferm: legea care reglementează epuizarea profesională trebuie repusă urgent în circuitul legislativ, într-o formă aplicabilă, coerentă și cu o largă susținere publică, care să protejeze oamenii la locul de muncă, să ofere repere clare angajatorilor și instituțiilor statului și să ofere primele mecanisme reale de prevenție într-o criză deja recunoscută global drept una de maxim risc în sănătatea publică. Legea trebuie să includă, printre altele, definirea și recunoașterea burnout-ului ca fenomen profesional, evaluarea riscurilor psihosociale la fiecare angajator, dreptul angajaților la deconectare în afara programului de lucru, sprijin psihologic și medical în reintegrarea angajaților afectați, dezvoltarea unor practici și competențe specifice la nivelul instituțiilor statului și cabinetelor de medicina muncii, dar și măsuri preventive luate de fiecare angajator, în funcție de specificul activității sale. Legi similare au fost adoptate și puse în practică deja în Franța, Belgia, Suedia sau Olanda”, anunță aceștia în comunicatul citat.