G4Media.ro

Campanie de plantare a 90.000 de copaci pentru înfiinţarea primei păduri comunitare…

Sursa foto: Pixabay

Campanie de plantare a 90.000 de copaci pentru înfiinţarea primei păduri comunitare din România

Un număr de 90.000 de copaci ar urma să facă parte din prima pădure comunitară din România, în cadrul unei campanii de plantare ce va fi derulată în perioada noiembrie – decembrie de Asociaţia MaiMultVerde, la Mârşa (judeţul Giurgiu), Talpa (judeţul Teleorman) şi în Giurgiu.

Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei de mediu, transmis luni Agerpres, iniţiativa se va derula cu sprijinul autorităţilor locale, a peste 600 de voluntari şi a companiilor partenere.

Campania de plantări de toamnă, organizată de Asociaţia MaiMultVerde, a debutat pe data de 12 noiembrie, cu înfiinţarea Pădurii de Miere de la Mârşa, în judeţul Giurgiu. „Pădurea de Miere” înseamnă 20.000 de salcâmi şi duzi care vor aduce polenizatori în zonă şi vor ajuta la prevenirea degradării solului.

De asemenea, la Talpa, în judeţul Teleorman, vor fi plantaţi în această campanie de împădurire 25.000 de puieţi de salcâm, în cadrul campaniei „România plantează pentru mâine”. Astfel, pe 30 noiembrie, s-a derulat la Talpa ultima acţiune de plantare din acest an, „Ziua comunităţii în natură”, deschisă tuturor celor care şi-au dorit să contribuie la un viitor mai verde.

„În această perioadă, MaiMultVerde realizează şi un aliniament stradal de 12 km, între Videle şi Mârşa. Cu sprijinul primăriilor din cele două localităţi şi cu susţinerea OMV Petrom, 15.000 de plopi vor oferi rol de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului în această zonă. Plopii sunt arbori care ajung la înălţimi de 40-50 metri şi o circumferinţă de până la 2,5 metri. Este o specie rezistentă, nepretenţioasă, cu creştere rapidă, iar copacii maturi sunt rezistenţi la ger şi secetă, la fum şi la praf, lucru care îi face ideali pentru a fi folosiţi în aliniamentele stradale”, se arată în comunicat.

Totodată, MaiMultVerde a organizat, în luna noiembrie, alte două acţiuni de plantare cu peste 300 de voluntari, la Giurgiu, în interiorul primei păduri comunitare din România. Pădurea Comunitară Cama a fost înfiinţată anul trecut, pe malul canalului istoric cu acelaşi nume care leagă oraşul Giurgiu de Dunăre, iar cu ajutorul a peste 200 de donatori individuali şi a 14 companii partenere au fost realizate în această toamnă lucrări de înlocuire a puieţilor plantaţi în campaniile anterioare care nu s-au prins cu specii adaptabile zonei: arţar, sâmbovină, alun, sânger, lemn câinesc, cătină roşie, velniş, vişin şi mălin.

Până în prezent, în Pădurea Comunitară Cama au fost plantaţi 135.000 de arbori şi arbuşti din 55 de specii, pe o suprafaţă de 20 de hectare.

Pădurea comunitară este un concept unic în ţară, care poate deveni un exemplu de bune practici în înfiinţarea de păduri urbane în directă relaţie cu comunităţile şi administraţiile locale pe care le deservesc. Proiectul a fost recompensat, în 2022, de Gala Societăţii Civile, cu premiul II la categoria Protecţia Mediului.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Puteți să veniți să vedeți că din cei 135000 de puieți din marea pădure comunitară Cama s-au prins sub 1%. Și pot dovedi asta și cu fotografii !

    • Vorbești ca sa nu adormi … am fost și eu acolo și chiar s-au prins .. numai ca eu am fost vara nu iarna când le-au căzut frunzele 😂😂😂
      APP am făcut și poze ..

  2. Plantati salcamul invaziv, ce conteaza ca nu creste nimic sub el.

    • @ anticus – E padure, ce-ai vrea sa creasca sub ei? Rosii, legume sau ce?

    • Initiativa e laudabila dar e foarte important ca speciile plantate sa fie locale. Eu am facut o mica cercetare cand am plantat cativa arbusti si am descoperit ca implicatiile pentru ecosistem sunt foarte importante. Trebuie luate in ecuatie cat mai multe variabile. 1. Speciile locale sunt mult mai rezistente si au implicati importante asupra supravietuirii faunei in anotimpul rece, revin. 2. E o ocazie pentru a reintroduce specii locale care s-au pierdut. Cata lume a auzit de Sorbus torminalis un scorus raspandit demult in zona de campie? Soc, ligustrum, maces sunt arbusti ce nu trebuie inlocuiti cu specii invazive. 3. Multe din speciile invazive produc fructe fastfood, fructe care umplu burta pasarilor ce ierneaza in Ro dar sunt sarace in resursele necesare supravietuitii: specii extrem de agresive de linocera ce se vand in toate pepinierele, specii la fel de agresive de iedera samd inlocuiesc speciile locale si se raspandesc cu rapiditate in salbaticie. Eu am avut confruntari cu carmazul, un arbust extrem de agresiv care a cucerit o strada in doi ani, cu fructe apetisante dar extrem de otravitoate, din pacate unii il iau drept planta medicinala, originar de pe continentul american. Pepinierele sunt o importanta resursa de invadatori. 4. O padure trebuie sa aiba mai multe niveluri, copaci de difetite varste, loc pentru arbusti, sa nu otraveasca solul asa cum fac nucul si tuia. E un domeniu interesant, exista char pe net pdf, documentatie elaborata de specialisti despre speciile locale din fiecare zona a tarii. Eu am cautat pentru Dobrogea.

  3. N-ar fi mai simplu sa nu mai fie defrisate ilegal padurile Romaniei?
    Dar cand guvernantii PSD-PNL-UDMR sunt corupti, hotii de lemn sunt si ei ocrotiti, pentru spagile produse.