BREAKING Șefii comisiilor de Apărare din Congresul SUA anunță că se opun retragerii parțiale a trupelor americane din România, decisă de Pentagon. Cei doi Republicani spun că ”România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane / Decizia transmite un semnal greșit Rusiei exact când președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Putin la negocieri”

Doi congresmani ai Partidului Republican (de guvernământ) din SUA, care conduc comisiile de Apărare din Congresul SUA, au anunțat miercuri printr-un comunicat că se opun retragerii parțiale a trupelor americane din România, anunțată tot miercuri de Pentagon. Trebuie precizat că potrivit surselor diplomatice consultate de G4Media, decizia de retragere parțială a trupelor americane din România este una executivă.

Cei doi congresmani critică Pentagonul, condus de Pete Hegseth, și susțin că retragerea parțială este ”în contradicție directă cu strategia președintelui Trump”. De asemenea, cei doi republicani arată că această mișcare ”transmite un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina”.

Nu e clar dacă scrisoarea celor doi congresmani republicani indică un vot în Congres care să răstoarne decizia Pentagonului.

Statele Unite își retrag circa 1200 00 de militari din România, potrivit unui anunț al Pentagonului și al Ministerului Apărării. SUA își vor retrage trupe și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Informația a fost confirmată ulterior de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, care a spus că „efectivele americane de la Deveselu şi Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotaţională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Chiar în acest moment, nu este aici. De aproximativ o lună de zile, au plecat la exerciţii. Erau cam 1.200 -1.500 de militari în acea brigadă. La Kogălniceanu rămân cei care erau în grupul de luptă aerian şi diverse trupe”, a spus Moşteanu.

Comunicatul integral:

Senatorul american Roger Wicker, republican din Mississippi, președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers, republican din Alabama, președintele Comisiei pentru Servicii Armate a Camerei Reprezentanților, au emis următoarea declarație, exprimându-și îngrijorarea față de anunțul Pentagonului că va întrerupe rotația brigăzii americane din România, decizie care pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui:

„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană rotațională în România și procesului prin care Pentagonul își revizuiește în prezent postura forțelor, proces care ar putea duce la reduceri suplimentare ale trupelor americane din Europa de Est.

Pe 19 martie am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonare cu comandanții de teatre de operații și cu Statul Major Întrunit, și fără colaborare cu Congresul.

Din păcate, exact acest lucru pare să fie în curs de desfășurare. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci „ar putea doar să le mute puțin”. Președintele are dreptate când spune că postura forțelor americane din Europa trebuie actualizată, pe măsură ce NATO își asumă o parte mai mare din responsabilități și caracterul războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă, atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.

România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le sprijină. România a cheltuit de mulți ani peste 2% din PIB pentru apărare și s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod notabil, din 2016, România găzduiește un detașament american Aegis Ashore pentru apărare antirachetă, asumându-și riscuri politice, militare și economice semnificative pentru a desfășura sisteme concepute în principal pentru apărarea aliaților NATO, nu a propriului teritoriu.

Datorită conducerii președintelui Trump, aliații noștri europeni au fost de acord să își asume niveluri istorice de responsabilitate în apărarea colectivă. Totuși, reînarmarea Europei va dura. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează descurajarea și riscă să invite o agresiune rusă suplimentară.

Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei, exact în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să își demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.

Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înaintea acestei decizii, mai ales având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o prezență americană solidă în Europa, exprimat în versiunile atât ale Camerei, cât și ale Senatului pentru Legea de Autorizare a Apărării Naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația precizează, de asemenea, intenția clară a Congresului ca nicio modificare a posturii americane în Europa să nu fie făcută în absența unui proces complet de revizuire.

Cerem clarificări din partea Pentagonului cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra posturii de descurajare și apărare a NATO și dacă a existat o coordonare cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. De asemenea, vom solicita asigurări că, așa cum a afirmat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia vor rămâne pe poziții și că Statele Unite vor continua să mențină o prezență rotațională constantă în Polonia, statele baltice și România.”

Potrivit surselor diplomatice consultate de G4Media, decizia de retragere parțială a trupelor americane din România este una executivă, iar comisiile de Apărare din Congresul SUA nu pot bloca executivul să retragă trupele armate. „Pot însă încetini, condiționa sau chiar împiedica retragerea dacă reușesc să treacă prin Congres anumite prevederi legale sau condiții bugetare”, spun sursele G4Media.

Mai precis, demersul Pentagonului poate fi împiedicat prin următoarele metode/instrumente:

•  Prin legea NDAA  (legea pentru aprobarea bugetului Apărării care se află încă în discuții la Congres), sau prin legea privind creditele (în care se pot introduce interdicții de tipul: „niciun fond nu poate fi folosit pentru a reduce prezența sub un anumit număr de militari/nu mai puțin de o brigadă în partea unei țări din Europa). Astfel se poate pot impune o prezență continuă rotațională sau se pot cere rapoarte și certificări ale Secretarului Apărării înainte de reducere, plus termene de notificare (ex. 90–120 zile).
• Tot prin legea NDAA care se află în analiză la Congres se pot „îngrădi” fonduri sau bloca reprogramări de fonduri necesare pentru mutare.
• Prin presiune politică: audieri/solicitări de rapoarte/condiționarea confirmărilor de către oficiali etc.

Conform surselor G4Media, autoritățile române au deja în plan să folosească precedentul Germaniei și Coreei de Sud. Mai precis, când Trump a anunțat demersul reducerii numărului de militari în Germania și Coreea de Sud, Congresul SUA a impus condiții/limitări, cerând certificări înainte de a scădea numărul militarilor sub anumite praguri. Ulterior, retragerea nu a mai avut loc în aceste două țări.