G4Media.ro

Brașovul a deschis Centrul comunitar pentru primirea refugiaților din Ucraina, care va…

Sursa foto: Primăria Brașov

Brașovul a deschis Centrul comunitar pentru primirea refugiaților din Ucraina, care va funcționa non-stop și va oferi informații, mâncare, transport la cazare, consiliere și asistență

Grupul „Brașov pentru Ucraina”, creat de Primăria Brașov împreună cu mai multe organizații neguvernamentale, a deschis, vineri, la CATTIA, centrul comunitar pentru primirea refugiaților din Ucraina. Aici vor ajunge cei care vor să rămână, pentru o perioadă, la Brașov, cei care au nevoie de ajutor pentru a ajunge în alte destinații sau cei care au nevoie de sprijin material. Centrul va funcționa non-stop, iar echipele de voluntari îi vor ajuta cu produse de necesitate imediată când ajung la centru, le vor oferi mâncare și apă, ceai, cafea, le vor da informațiile necesare, apoi vor fi transportați la locurile de cazare sau, cei care doresc, vor fi ajutați să își continue drumul, anunță primăria.

„Centrul comunitar este locul în care Brașovul va primi, va întâmpina și va înregistra migranții din Ucraina care vin în orașul nostru. Este o acțiune comună a organizațiilor din Brașov cu Primăria Brașov, un loc în care să ne asigurăm că persoanele refugiate din Ucraina sunt luate în evidențe, că înțelegem care sunt nevoile lor și că putem să le rezolvăm în cel mai scurt timp. De la momentul la care vin migranții organizați în autocare sau în mașini care vin de la vamă, și suntem anunțați de acest lucru, la centrul de la CATTIA avem permanență care alertează, dacă e cazul să vină noaptea, echipele care sunt de gardă. Aceste echipe, formate din reprezentanți ai Primăriei și din reprezentanți ai autorităților, vin în cel mai scurt timp la CATTIA, unde migranții, după ce li se oferă ceai, cafea, apă, un sandviș, încep să fie luați în evidență, încep să fie transportați către locurile de cazare, după care începe partea de consiliere pe termen mediu și lung. Discutăm de nevoi ale acestora mai departe de nevoile imediate, de a avea un adăpost și de a avea hrană. Discutăm despre nevoi de asistență juridică, despre nevoi de asistență medicală, despre consiliere de diferite feluri, precum și, apoi, de activități de integrare. Avem alături de noi organizații cu experiență în activitățile cu migranții, îi avem pe cei de la Centrul de Integrare pentru Migranți, cu care ne asigurăm, alături de organizațiile din comunitate, că putem să venim în sprijinul lor și pentru nevoile de după perioada imediată. De asemenea, am organizat în cadrul acestui centru comunitar o încăpere mama și copilul, un loc în care mamele care vin cu copii pot să stea în liniște și să îi alăpteze, să-i hrănească sau să îi schimbe, și un loc unde cei mici se pot juca și pot colora atâta timp cât noi ne ocupăm de formalități. Tot aici, la Centrul Comunitar «Brașov pentru Ucraina», brașovenii aduc în continuare donații, iar voluntarii – peste o sută la acest moment – ajută la așezarea acestora pe categorii, apoi la transportul către vamă sau depozitarea lor pentru nevoile celor care rămân în Brașov”, a declarat viceprimarul Flavia Boghiu.

Primii refugiați ucraineni au ajuns deja la centru. Sunt familii cu copii, majoritatea doar cu mama și copiii, sau femei singure, care au nevoie de sprijin, începând cu informații și continuând cu spații de cazare sau locuri de muncă, deoarece unii vor să se stabilească aici pentru o perioadă, până se termină războiul.

Povestea unei familii care a fugit din Ucraina și a ajuns la Brașov

Familia Kondratenko, tatăl, mama și 3 copii, de 14, 11 și 5 ani, care locuiau în zona Kievului: Când au început bombardamentele, au fugit către granița cu Polonia. După o zi de așteptare și-au dat seama că nu au nicio șansă să treacă și au plecat către granița cu România. După două zile pe drum, pe 1 martie au intrat în România. Acolo au luat mai multe numere de telefon de pe un grup de ajutor pentru refugiați și după ce au sunat mai multe persoane, au reușit să găsească pe cineva în Brașov care s-a oferit să îi cazeze. Au venit la centru să ceară informații cu privire la statutul lor, la sprijinul pe care îl pot primi și mai ales să vadă cum se pot angaja, deoarece nu au rude în altă țară, iar până trece războiul vor să își câștige banii necesari pentru a se întreține.

„Am ajuns aici, în România, pe 1 martie. Călătoria a fost lentă, pentru că prima dată am fost la granița cu Polonia, unde am pierdut o zi, apoi am înțeles că va fi greu de trecut pe acolo, pentru că nu aveam destulă mâncare, eram obosiți după drumul din regiunea Kiev. Așa că am rămas în cea mai apropiată regiune din vestul Ucrainei, la casa unui prieten, ne-am odihnit și apoi am decis să schimbăm ruta. Am ajuns la graniță, am petrecut acolo două zile, două nopţi. Am trecut mulţumită oamenilor din Ucraina, care ne-au ajutat cu mâncarea și au organizat trecerea frontierei. Și când am trecut granița, am mers la un voluntar de aici, din România, și ea ne-a dat mai multe numere de telefon. Am sunat, mulți vorbeau românește doar, eu nu înțeleg, dar am găsit pe cineva care vorbea engleză, şi ne-a invitat la apartamentul lui, unde ne-a oferit cazare. Şi acum suntem cazați aici, la el, în Brașov. Ne-a dat mâncare, paturi, haine călduroase. Nu, nu vom merge mai departe pentru că noi nu știm unde să mergem. E în regulă să fim aici, acum. Și, nu știu, așteptăm sfârșitul războiului și fiecare zi este doar o nouă zi pentru noi, nu avem planuri încă. Pe 24 februarie ne-am trezit la ora 5:00 pentru că mama soţului meu ne-a sunat și ne-a povestit despre explozii. Și noi le-am auzit, poate știți, este o bază militară la Vasilkov. Ne-am speriat și am luat niște haine groase, niște pături, pentru că nu știam ce va fi pe drum, în călătoria noastră, nişte mâncare din frigider, nişte documente… și am plecat!”, a povestit Aliona Kondratenko.

Voluntari ucraineni care trăiesc de câțiva ani în România

În toate echipele de voluntari sunt și vorbitori de limba ucraineană, cu sprijinul Centrului de Integrare pentru Migranți Braşov, care non-stop vor asigura asistență refugiaților. Toți acești translatori, care lucrează 24 de ore din 24, sunt voluntari. O parte dintre ei sunt stabiliți de mai mult timp în România, dar s-au oferit să își ajute concetățenii, aflați în această situație tragică.

Unul dintre ei este Olena Malchevska, stabilită de 8 ani la Râșnov. Când a văzut imaginile de la televizor, când a vorbit cu mama ei aflată în Harkov și cu fiul ei care, de asemenea, este voluntar, în Kiev, și-a oferit serviciile de translator pentru ucrainenii care vin la Brașov.

„Sunt din Ucraina, dar de opt ani locuiesc aici, la Râșnov. M-am căsătorit și locuiesc aici și acum vreau să-i ajut pe conaționalii mei, care vin aici, care fug de război. Şi dacă pot ajuta la ceva, vreau să o fac, pentru că sunt și eu ucraineană, pentru că ştiu foarte bine ce înseamnă să-ţi pierzi casa, să ai bombe deasupra capului, să pierzi totul. Acum, mama mea este în Harkov, sub bombardamente, fiul meu este la Kiev. Şi-a oferit ajutorul voluntar soldaţilor ucraineni. Nu e militar, ajută ca mine, voluntar, soldații. A ajutat la trimiterea de mâncare, le-a trimis tot ce aveau nevoie. Avem nevoie să facem un centru în care să putem ajuta ucrainenii care ajung aici. Ei nu vorbesc românește, nu înțeleg nimic, sunt în stare de șoc. Trebuie să stăm aici şi să ne coordonăm pentru a le spune că aici este o zonă sigură, pot găsi mâncare, pot găsi unde să doarmă, pot găsi siguranţă. Sunt foarte onorată că locuiesc în România și că românii îi ajută pe ucraineni”, a explicat Olena Malchevska.

Spații pentru mame și copii

În cadrul centrului a fost creat un spațiu pentru familii cu copii, în care cei mici pot fi alăptați, cu mese de înfășat, iar cei puțin mai mari se pot juca cu jucăriile și jocurile donate de brașoveni.

Aici a venit și Victoria, o tânără mamă de 31 de ani, a fugit din Odesa împreună cu o prietenă, care are, de asemenea, un copil mic. A venit doar ea cu copilul, pentru că soțul ei a rămas în Ucraina să aibă grijă de părinți, care sunt în vârstă. De când a început războiul, soțul ei, împreună cu părinții, s-a mutat în subsol și așteaptă să treacă bombardamentele.

Spațiul dedicat mamei și copilului a fost amenajat de municipalitate cu sprijinul a două dintre organizațiile partenere, Happy Moms și Fundația Cărturești, care au strâns, de la brașoveni, donații constând în jocuri și jucării și care vor gestiona centrul dedicat mamelor și celor mici.

„Camera mama și copilul este amenajată cu sprijinul Asociației Happy Moms împreună cu Fundația Cărturești, pe baza donațiilor integrale din comunitățile pe care noi le gestionăm, mame care și-au dorit să fie alături de inițiativa noastră și a Primăriei. În continuare primim donații, vor veni inclusiv în cursul acestei zile cărți de colorat, creioane, jucării și un spațiu de amenajat pentru alăptat, pentru bebeluși”, a precizat Dana Lupșa, Asociația Happy Moms.

Primăria Municipiului Brașov și mai multe organizații neguvernamentale au constituit grupul de lucru „Brașov pentru Ucraina”, pentru a veni în sprijinul refugiaților din țara vecină, lovită de război și pentru a trimite ajutoare acolo. Cei care vor să se alăture inițiativei „Brașov pentru Ucraina” cu cazare, alimente, transport sau să fie voluntari, sau cei care solicită ajutor pot să completeze aceste date pe formularul lansat de municipalitate: https://forms.gle/mvEp9DDdRGNsykaH6 .

Sursa foto: Primăria Brașov

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

6 comentarii

  1. Mizeriile astea haștagiste nu fac nimic pentru oraș dar aruncă cu bani pentru străini.

    NU SUNT ÎN STRE SĂ MĂTURE ORAȘUL LEGHEBISTOIZII.

    ÎI AȘTEPTĂM LA ALEGERI!!!! Vor fi o istorie urât mirositoare. Ca țărăniștii!

    • Din nou narativul propagandei pro-sovietice : liberalii/democratiile/occidentul/statul de drept nu fac nimic pentru oameni, in schimb sunt favorizati strainiii.

    • spuse nimeni pe pamant aka @Comaniciu

  2. negociere in stil rusesc :

    trei haidamaci iti sparg usa apartamentului

    intra cu bocancii

    se aseaza la masa ta

    traseaza cu creta o linie pe masa

    pun kalasnikoavele pe masa

    ” Vrei sa mutam linia asta , mai incolo

    sau mai incoace ? „

  3. Mai nene da’ te doare tare undeva de la – citez LEGHEBISTOIZI! Ori ca esti cur-ios dar nu indraznesti s-o spui pe sleau, si ai doar vise umede despre cum ar fi daca…
    Dar se observa din avion ca nu ai nici macar un comentariu in care sa nu aduci vorba; ca si cum asta e subiectul sau ca si cum numai la asta tie-e gandul, ghidusule!

  4. Credeam ca barbu a crapat, cand-colo iata-l in toata splendoarea lui! Ia cu paine, barbule!