Biserica Ortodoxă Rusă, amvonul geopolitic al Moscovei – analiză El Confidencial

Analiză a publicației spaniole El Confidencial, via Rador:

Aliat cheie al puterii ruse, Biserica Ortodoxă își extinde influența în Europa și America, servind drept instrument de propagandă, spionaj și destabilizare în favoarea intereselor Kremlinului.

Creștinismul ortodox este religia cea mai practicată în Rusia. Este o variantă a creștinismului care a apărut după schisma din 1054, care a dus la o ruptură cu Papa de la Roma. De atunci, creștinii ortodocși s-au organizat în biserici autocefale cu propria autoritate supremă, deși recunosc conducerea simbolică a Patriarhului Constantinopolului.

Biserica Ortodoxă Rusă este a doua cea mai mare confesiune creștină din punct de vedere al numărului de membri, după Biserica Catolică. Acest lucru îi conferă un mare prestigiu și influență.

Mai presus de toate, Biserica Ortodoxă Rusă a fost din punct de vedere istoric un pilon al identității ruse și, în ultimele decenii, a devenit un instrument cheie al politicii externe a Kremlinului.

A fost folosită pentru a promova „lumea rusă” (Russki Mir), un concept care urmărește extinderea influenței culturale, religioase și geopolitice a Rusiei în străinătate.

În Europa, acest lucru se manifestă prin activități de soft power, propagandă, spionaj și destabilizare politică. Și acest concept a fost folosit pentru a justifica invadarea Ucrainei.

Dacă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, liderul Uniunii Sovietice, Iosif Visarionovici Stalin, s-a îndreptat către Biserica Ortodoxă Rusă pentru a galvaniza patriotismul după invazia Germaniei naziste, Vladimir Putin a folosit și el religia și Biserica Ortodoxă Rusă pentru a crea ceea ce săptămânalul britanic „The Economist” a numit „noul cult rus al războiului”.

Patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, a criticat influența culturală occidentală într-o predică din martie 2022, menționând că „mântuirea omenirii” era în joc în războiul din Ucraina.

În martie 2024, în timpul unui congres al Consiliului Mondial al Popoarelor Ruse, Biserica Ortodoxă Rusă a emis un decret prin care afirma că „din punct de vedere spiritual și moral, Operațiunea Militară Specială este un război sfânt”, o referire la eufemismul folosit de guvernul rus pentru a se referi la invadarea Ucrainei din februarie 2022.

Relația dintre statul rus și Biserica Ortodoxă datează din timpul Imperiului Țarist, unde Biserica servea drept legitimator al puterii autocratice. Doctrina oficială a Bisericii susținea că țarul era uns de Dumnezeu și acționa ca un „tătuc” al națiunii.

În timpul erei sovietice, Biserica Ortodoxă a fost reprimată, dar a supraviețuit prin colaborarea cu KGB, serviciul de informații sovietic. Se spune că actualul Patriarh Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, ar fi lucrat pentru KGB, conform documentelor oficiale elvețiene declasificate din anii 1970.

După căderea URSS, BOR a cunoscut o renaștere, finanțată parțial de statul rus, devenind un aliat cheie al lui Putin încă de la ascensiunea sa în 2000.

Primul Concept de Securitate Națională din epoca Putin, publicat în ianuarie 2000, prevedea „consolidarea valorilor morale, tradițiilor și patriotismului societății” ca parte a intereselor naționale „spirituale”.

Biserica Ortodoxă Rusă a cunoscut o creștere semnificativă, grație măsurilor guvernamentale precum recuperarea patrimoniului confiscat din epoca sovietică, facilități fiscale și introducerea orelor de religie în școli.

Putin a invocat frecvent ortodoxia rusă pentru a justifica politicile interne și externe, poziționând Rusia drept un „apărător al valorilor creștine”. Însuși Patriarhul Kirill l-a susținut pe Vladimir Putin ca și candidat la alegerile prezidențiale rusești, precum cele din 2012 și 2018.

La alegerile din 2012, el a numit primii doisprezece ani de mandat ai președintelui Putin „o minune de la Dumnezeu”. Potrivit lui Nicholas Chkhaidze, într-un articol al Fundației Jamestown, „Biserica Ortodoxă Rusă joacă un rol cheie în războiul hibrid al Moscovei împotriva Ucrainei și a Occidentului” și, prin influența sa, „Kremlinul încearcă să-și reînvie statutul de mare putere prin eradicarea influenței occidentale”.

Prezența preoților în afara Rusiei pentru a sluji credincioșii ortodocși a fost exploatată ca o acoperire pentru operațiuni de informații și influență.

În primăvara anului 2023, FBI a distribuit o circulară printre bisericile ortodoxe din Statele Unite, avertizând cu privire la încercările serviciilor de informații rusești de a recruta colaboratori.

De asemenea, FBI a avertizat cu privire la activitățile lui Dmitri Petrovski, care era legat de Departamentul de Relații Externe al Bisericii. Aceasta este o ramură a Bisericii Ortodoxe Ruse care funcționează ca serviciu diplomatic al Patriarhului.

În cazul lui Dmitri Petrovski, se suspectau legăturile sale cu serviciile de informații rusești. El a fost arestat la intrarea în țară în 2021. Pe computerul său a fost găsit un dosar care conținea date personale ale preoților ortodocși și ale familiilor acestora, pe care se presupune că încerca să-i recruteze prin șantaj.

În cazul Bulgariei , autoritățile l-au expulzat chiar și pe arhimandritul Vasian Zmeev, un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse, în septembrie 2023, împreună cu doi preoți belaruși.

Potrivit agenției de contrainformații bulgare SANS, expulzările au fost legate de „strategia hibridă a Federației Ruse de a influența deliberat procesele socio-politice din Republica Bulgaria în favoarea intereselor geopolitice rusești”.

Arhimandritul Vasian fusese expulzat anterior din Macedonia de Nord împreună cu trei diplomați ruși pentru spionaj. Pe lângă faptul că a condus comunitatea ortodoxă rusă din Bulgaria din 2018, Vasian a fost responsabil și pentru comunitatea ortodoxă rusă din Macedonia de Nord din 2022.

Mai recent, în iulie 2025, canalul francez de știri France24 a dezvăluit că autoritățile suedeze investigau Biserica Icoanei Maicii Domnului din Kazan, o biserică ortodoxă rusă construită în orașul Västerås.

Orașul găzduiește un aeroport care a servit drept bază pentru exerciții militare NATO, este, de asemenea, un important nod de comunicații rutiere în Suedia și găzduiește un regiment de comunicații strategice al armatei suedeze.

Construcția noii biserici a atras atenția, deoarece orașul Västerås nu a avut niciodată o comunitate rusă suficient de mare și activă pentru a justifica o biserică atât de impunătoare, al cărei turn principal de 22 de metri depășește limitele legale pentru o clădire aflată atât de aproape de un aeroport. Inaugurarea bisericii, la care au participat personalități ruse proeminente, a fost sponsorizată de corporația rusă Rosatom.

Preotul paroh, diaconul Pavel Makarenko, a condus o companie de import-export numită NC Nordic Control AB până în 2021.

În acel an a fost urmărit penal pentru un caz de facturare falsă. O anchetă a jurnalistei Mikaela Lundblad, de la o publicație locală din Suedia, „Vestmanlands Lans Tidning”, a condus-o la site-ul unui ONG rusesc, unde exista un raport despre faptul că Pavel Makarenko a primit o medalie din partea serviciului de informații externe rus (SVR) pentru servicii prestate.

France24 a dezvăluit, de asemenea, că, la câteva săptămâni după inaugurarea bisericii din Västerås, serviciul suedez de informații SAPO a publicat o circulară care avertiza că „statul rus folosește Biserica Ortodoxă Rusă a Patriarhiei Moscovei ca platformă pentru strângerea de informații și pentru activități care amenință securitatea națională sub forma unor operațiuni de influență împotriva Suediei și a unor persoane din diaspora rusă din Suedia”.

Amplasarea parohiilor ortodoxe ruse în apropierea unor instalații strategice a făcut, de asemenea, obiectul unor investigații în Norvegia și Finlanda.

Influența Bisericii Ortodoxe Ruse ca referință morală și spirituală pentru credincioșii ortodocși a fost folosită de Rusia ca instrument pentru a promova curente de opinie favorabile intereselor Kremlinului.

În Franța și Germania, Biserica Ortodoxă Rusă construiește catedrale finanțate de oligarhi ruși, cum ar fi Catedrala Sfânta Treime din Paris.

Aceasta din urmă, o clădire în valoare de 170 de milioane de euro, servește și drept centru cultural și capelă pentru Ambasada Rusiei la Paris și, prin urmare, i se acordă „imunitate diplomatică”.

Construcția catedralei face parte din efortul Rusiei de a influența credincioșii ortodocși din Europa de Vest, contestând Patriarhia Constantinopolului în rolul său de lider spiritual.

În Ucraina, BOR a fost un pilon al strategiei de destabilizare. Înainte de invazia din 2022, Biserica Rusă promova loialitatea față de Moscova în parohiile ucrainene. În cele din urmă, în decembrie 2018, Biserica Ortodoxă Ucraineană s-a rupt de Moscova și a devenit autocefală.

Destrămarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene a trebuit mai întâi să treacă prin aprobarea Patriarhiei Constantinopolului, ale cărei servere de e-mail au fost ținta unei încălcări de date de către un grup de hackeri legați de serviciile de informații rusești.

În urma independenței Bisericii Ortodoxe Ucrainene în 2018, BOR și-a intensificat propaganda, numind războiul o „cruciadă”.

Acest rol de justificare a războiului a atras atenția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care, în Rezoluția sa 2540 din 2024, a denunțat „abuzul de religie și denaturarea tradiției creștine ortodoxe” de către guvernul rus și BOR.

Aceasta din urmă a fost etichetată drept „instrument de influență și propagandă al regimului de la Kremlin”. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a făcut din nou referire la rolul BOR în Rezoluția sa 2567 din 2024, „recunoscând rolul Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument al propagandei de stat rusești”.

În urma unei solicitări din partea Senatului ceh, serviciul de informații ceh a anunțat în iulie 2024 că va investiga rolul Bisericii Ortodoxe Ruse în țară ca difuzor de propagandă și instrument de influență.

Rolul Bisericii Ortodoxe Ruse ca instrument de influență a Kremlinului este notabil în Balcanii de Vest, o regiune în care confesiunea creștină majoritară este ortodoxă și unde narațiunile rusești vorbesc despre tradiționala „frăție slavă”.

Astfel, în țări precum Serbia, Muntenegru și Bosnia-Herțegovina, BOR și aliații săi locali acționează ca niște canale pentru narațiunile rusești, instigând la diviziuni etnice și opunându-se integrării în Uniunea Europeană și NATO.

Biserica Ortodoxă Sârbă, influențată de Moscova, a fost folosită pentru a destabiliza Muntenegrul. Clericii pro-ruși au jucat un rol important în protestele antiguvernamentale din 2021.

În America de Nord și Europa de Vest, Biserica Ortodoxă Rusă încearcă să stabilească legături mai strânse cu figuri și mișcări conservatoare, prezentând o viziune comună asupra decadenței morale și corupției Occidentului, care contrastează cu rolul Rusiei de pretins salvator al valorilor conservatoare.

O idee pe care scriitorul spaniol Juan Manuel de Prada a reiterat-o deja în 2015: „Vocația Rusiei va fi să salveze Occidentul de decadența sa”.

Rusia caută un teren comun cu organizațiile creștine neortodoxe, invocând relatări despre „islamizarea Occidentului” sau despre necesitatea „protejării familiilor”.

În acest ultim caz, este demnă de remarcat activitatea Organizației Internaționale pentru Familie, afiliată BOR. Printre activitățile Organizației Internaționale pentru Familie se numără congresele sale anuale, la care au participat politicieni și lideri precum Viktor Orban din Ungaria și Matteo Salvini din Italia.

Traducerea Rador: Rodezia Costea