BCE va aștepta luna iunie și noi garanții privind inflația, înainte de reducerea dobânzilor de intervenție

Presiunea inflaționistă se reduce în Europa, dar Banca Centrală Europeană vrea mai multe asigurări înainte de a relaxa politica monetară și de a reduce ratele dobânzilor, care au fost menținute joi la un nivel record, scrie boursorama.com.

Rata de referință pentru depozite rămâne la nivelul maxim istoric de 4%, așa cum a fost din octombrie, a decis instituția monetară, la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor.

Piețele sunt în continuare în așteptarea unor indicii privind calendarul viitoarelor măsuri de relaxare.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Chestionată îndelung de presă joi, președinta BCE, Christine Lagarde, nu și-a dezvăluit jocul: „facem progrese bune către obiectivul nostru de inflație”, dar „nu suntem suficient de încrezători” în ceea ce privește dinamica prețurilor, a declarat franțuzoaica.

Ea a dat asigurări că Consiliul guvernatorilor nu a discutat „deloc” despre o reducere a dobânzii, dar că „abia” a început să vorbească despre „reducerea poziției sale restrictive”, respectiv costul ridicat al creditelor care frânează economia.

În ceea ce privește calendarul, Lagarde, fără să o spună în mod explicit, a deschis calea pentru o posibilă reducere a dobânzii în iunie, afirmând că BCE va ști „un pic mai mult în aprilie” și „mult mai mult în iunie”.

De asemenea, piețele și-au amânat recent așteptările pentru luna iunie.

Acesta este momentul în care vor exista suficiente date „fie pentru a confirma că bestia inflaționistă a fost într-adevăr ținută sub control, fie pentru a indica o nouă presiune ascendentă asupra prețurilor”, comentează Carsten Brzeski de la ING Bank.

Joi, BCE și-a redus prognoza de inflație pentru 2024 în zona euro la 2,3%, din cauza impactului mai slab al prețurilor la energie. Ea se așteaptă acum ca inflația să atingă ținta de 2% în 2025.

Banca centrală vrea totuși să se asigure că această tendință este sustenabilă.

Punct de cotitură în iunie?

După ce a scăzut de trei ori între recordul de 10,6% atins în octombrie 2022 și toamna lui 2023, inflația evoluează mai ezitant în prezent.

Ea a încetinit la 2,6% în februarie, mai puțin decât estimările, iar așa-numita inflație de bază, adică excluzând prețurile foarte volatile la energie și alimente, a încetinit la 3,1% în februarie, încă mult peste 2%.

BCE nu dorește să își relaxeze eforturile și să riște să pună în pericol efectele campaniei sale de înăsprire monetară fără precedent, desfășurată începând cu iulie 2022 pentru a controla creșterea bruscă a prețurilor cauzată de războiul rusesc din Ucraina.

Prin creșterea costurilor de împrumut într-un ritm fără precedent, cererea de credite a fost limitată, afectând consumul și investițiile atât ale întreprinderilor, cât și ale gospodăriilor.

Reversul acestei politici: economia zonei euro stagnează de aproape un an și jumătate, iar unii economiștii consideră că BCE păcătuiește prin exces de prudență, riscând să compromită relansarea economică.

În noile proiecții macroeconomice prezentate joi, BCE a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru zona euro în 2024 la 0,6%, de la 0,8% anterior. Ea se așteaptă la 1,5% anul viitor, la fel ca în decembrie, și la 1,6% în 2026, față de 1,5% anterior.

Salariile

Banca centrală americană, care se reunește pe 19 și 20 martie, va adopta probabil aceeași atitudine prudentă, după ce președintele său Jerome Powell a declarat miercuri că evoluțiile pe frontul inflației „nu sunt asigurate”.

Dar, indiferent ce va face sora sa mai mare americană, BCE va acționa „independent”, a insistat Lagarde.

BCE urmărește îndeaproape „presiunile interne asupra prețurilor”, care „rămân puternice, în parte din cauza creșterii puternice a salariilor”, după cum a subliniat joi instituția monetară.

După trei ani în care prețurile au crescut mai repede decât salariile, are loc un proces de recuperare a decalajelor, ca urmare a negocierilor sociale din întreprinderi și sectoare profesionale.

Aceste revendicări sunt deosebit de puternice în Germania, unde o nouă grevă a paralizat joi transportul feroviar și aerian.